Cele trei mari rateuri ale Guvernului Ponta (Opinii)

Guvernul Ponta, de cand s-a instalat la putere, a dat atat de multe rateuri, incat un neavenit, care nu stie cu ce se fumeaza politica pe malurile Dambovitei, ar putea crede ca la carma guvernului sta insusi Fernandel, care cauta solutii la cinema, ca sa ne scoata din criza si din recesiune.

Dintre toate rateurile guernamentale trei ar merita sa intre in cartea recordurilor, alaturi de carnatul record al primarului Oprescu si de megasalata, tocmai omologata.

Rateurile guvernului au inceput chiar in ziua cand s-a asezat Victor Ponta pe scaunul lui Ungureanu, dar n-as vrea sa le iau aici in ordine cronologica, respectiv incepand cu prima.

Prefer sa incep cu ultima, care este nu doar mai proaspata in mintea noastra, ci chiar in curs de desfasurare, intr-un stil a carui finalitate nici macar Nostradamus n-ar putea-o intrezari.

Indiscutabilul rateu poreclit Oltchim

Insusi premierul a recunoscut ca privatizarea Oltchim a fost un esec. Un esec al cui? Evident, numai al guvernului, mai exact al premierul Victor Ponta, care se falise ca organzieaza cea dintai licitatie corecta din Romania, transmisia in direct fiind cheia succesului.

Acum, Victor Ponta anunta la TV ca "D.D. si-a batut joc de oamenii de la Oltchim", in timp ce licitatorul anunta ca guvernul i-a dat sa semneze "o batjocura de contract", iar liderul PDL e de parere ca "Ponta si-a batut joc de angajatii de la Oltchim".

Nenorocinea este ca s-ar putea sa aiba toti dreptate. In plus, Victor Ponta a facut imprudenta sa declare ca "Dan Diaconescu n-are niciun ban".

Declaratia este riscanta pentru un prim ministru, pe care D.D. il poate pune usor la zid, in cazul cand va demonstra ca are banii si ca premierul face declaratii necontrolate.

In plus, daca premierul stie sa descopere cu atata precizie ca D.D. n-are bani, era normal s-o fi spus inainte de licitatie, nu dupa. Spunand-o dupa, Victor Ponta lasa impresia ca i-a intins anume lui Dan Diaconescu o capcana, lasandu-i cu ochii in soare pe salariatii Oltchim.

Nu mai vorbesc de termenul de plata, care pentru premier este luni 1 octombrie, iar licitatorul conteaza pe februarie 2013. Daca premierul vorbeste nedocumentat, inseamna D.D. trage cu tunul, iar Victor Ponta se apara cu prastia.

Dar rateul guvernului nu consta in aceste aprecieri televizate de dupa licitatie. Rateul consta in licitatia insasi, unde a fost lasat sa patrunda un licitator fara nicio expertiza, banuit ca n-are bani, urmarit de fisc si fara alta calitate decat un tupeu unic in istoria de dupa '90 si judecat ca neserios nu inainte de licitatie, ci numai dupa.

Rateul si mai indiscutabil poreclit referendum

Rateul referendum depaseste rateul Oltchim, intrucat nu privea un singur judet. Privea intreaga tara. Din capul locului, Victor Ponta avea in mana un careu de asi. Ca sa castige, nu se punea decat o singura conditie: sa gestioneze referendumul din punct de vedere tehnic. A gresit, crezand ca ajunge sa-l gestioneze politic.

Ca sa reuseasca, n-avea nevoie sa demita cei doi presedinti ai Camerelor, nici sa-l dea afara pe Avocatul Poporului, nici sa ameninte CCJ, speriind gondolierii de la Venetia.

Referendumul se putea castiga detasat, daca listele de alegatori erau intocmite corect, iar cetatenii dornici sa-si demita presedintele ar fi venit in numar mare. Pentru asta, trebuiau chemati la urne in alta zi decat una caniculara din toiul verii, cand omul e in vacanta si nu-i arde de referedumul lui Ponta si de listele suplimentare ale lui Dragnea.

In orice alta luna decat iulie sau august, referendumul organizat de USL ar fi fost un succes sigur, chiar si fara voturle celor raposati intru Domnul, sau al celor care voteaza non stop, cu autobuzul.

Spre ghinionul lor, Ponta si Antonescu s-au grabit ca fata mare la maritis si au pierdut o partida dinainte castigata.

Rateul maririi salariilor

Inainte de a ajunge la putere, Ponta s-a angajat ca va restitui salariile taiate "a doua zi dupa preluarea mandatului". Bineinteles ca a doua zi nu s-a intamplat nimic. S-a intamaplat in iulie jumatate din cele promise si a ramas sa se intample restul in ianuarie, daca nu intervine ceva.

A si intervenit Oltchim , dar nu asta e problema. Problema este ca marirea preturilor evolueaza cu o viteza mult mai mare decat marirea salariilor.

Benzina se scumpeste in fiecare saptamana, gazele cresc si ele, iar principiul dominoului face ca majorarea salariilor sa fie de fapt o spectaculoasa scadere a puterii de cumparare.

Proba de foc pentru USL este sa demonstreze in campanie cat de bine o duci, atunci cand ti se maresc salariile, dar se imputineaza banii de cheltuiei. Asta va fi principala grija electorala a guvernulul. Pe langa ea, cealalta cu Oltchim, este o floare la ureche.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...