Decontul coruptiei si al clientelismului - studiu de caz: fondurile europene (Opinii)

Nu stiu de ce iminenta suspendare a platilor in cadrul programului POSDRU este privita ca o mare surpriza, inclusiv de catre premierul Ponta.

Cine n-a lipsit din tara de la inceputul anului stie ca o incetare a platilor fusese dispusa inca din martie, cand a expirat termenul de remediere a unor nereguli majore in cadrul sistemului de management si control. Au urmat doua ample misiuni de audit, iar inevitabilul s-a produs.

Este corect sa spunem de la inceput ca POSDRU este un fel de invitatie la frauda. Programul se doreste o investitie in resursa umana, adica perfectionare si integrare profesionala dedicata mai ales categoriilor vulnerabile: someri, romi, tineri etc. prin conferinte, cursuri de calificare si recalificare, adica prin vorbe si diplome care sa confirme audierea acestora.

Banii alocati acestui program, 3,5 miliarde de euro in total, sunt destinati exclusiv cheltuielilor cu salariile, deplasarilor si conferintelor trainerilor. Nici nu e de mirare ca salariile au ajuns intre 2 si 10.000 de lei pe luna.

Daca in cazul celorlalte programe, investitia, buna rea, utila sau inutila, este totusi palpabila, de la podetul care duce intr-un gard, la piscina din satul fara canalizare, in cazul POSDRU rezultatele sunt greu de cuantificat altfel decat in numarul diplomelor emise.

Sa nu ne miram ca imediat s-au gasit destui baieti destepti, de la sindicate pana la tot felul de fundatii de apartament, bloc sau cvartal, care sa intinda mana dupa acesti bani numai buni de cules fara niciun efort si fara vreo evaluare de eficienta ulterioara.

Victor Ponta acuza de jaf si incompetenta fostii ministri ai Muncii Ioan Botis, Sulfina Barbu si Sebastian Lazaroiu. Cel putin intr-un caz are si dreptate: sotia domnului Botis a bagat mana in POSDRU.

Sulfina Barbu spune ca stia de nereguli si ca remedierea lor a inceput in mandatul domniei sale. A esuat se pare. Sebastian Lazaroiu sustine ca are o lista cu firmele PSD care au bagat si ele mana in acest program. Nu inteleg de ce le-a tinut pana acum la sertar si este imperios necesar ca macar acum sa le numeasca public pentru ca, sunt covinsa, ele exista.

Smecheriile acestea au fost si sunt transpartinice. Asa cum se intampla si cu celelalte programe. POSDRU a fost o pusculita numai buna pentru recompensat clienti de toate calibrele, in primul rand ai fostei Puteri, dar nu numai, cu speranta ca daca tot nu trebuie sa prezinti la sfarsit podetul si piscina, va merge cum merge cu banii de la bugetul nostru.

Si daca vrem sa vedem adevarul verde in fata, dincolo de viciile specifice de conceptie ale POSDRU, decontam jaful, coruptia si clietelismul generalizate. Ele sunt principala cauza pentru care trec pe langa noi sume uriase, care, e drept, nu s-ar duce, in general, direct in pensii si salarii, ci in investitii generatoare de locuri de munca si de dezvoltare pentru Romania.

Ce beneficii aduc acesti bani putem intelege privind catre Polonia, tara care a absorbit pana la ultimul banut european, nu a fost nevoita sa returneze nimic si, ca sa vezi coincidenta!, este una dintre putinele tari din lume care a trecut prin criza fara sa inregistreze nici macar o zi de recesiune.

Sigur ca din punct de vedere politic, reactia dramatica a lui Victor Ponta se justifica si pun mana in foc ca orice om politic intr-o situatie similara ar fi procedat la fel. Dar daca tot tuna si fulgera contra fostilor ministri ai Muncii, impotriva incompetentei si coruptiei fostei Puteri, as vrea sa-l aud pe dl. Ponta la fel de nervos si in privitna ciudateniilor din contractele pe bani europeni ale TelDrum, protejata lui Liviu Dragnea, contracte trecute si ele pe lista neagra a Bruxelles-ului.

Dar nu stiu cum se face ca despre ele n-a suflat o vorba. Si cat timp nu o va face, nu am niciun motiv sa cred ca a inteles cu adevarat ce pierde si de ce pierde Romania, nu am niciun motiv sa cred ca intentioneaza sa procedeze altfel, nu am niciun motiv sa cred ca Romania nu va rata in continuare o sansa uriasa.