Avem piloti, dar nu avem avion. Sau poate avem o drona

La intoarcerea dintr-o lunga silenzio stampa domnul Victor Ponta spunea, referindu-se la Guvernul PSD-ALDE, ca este ca un avion cu doi sau trei sau chiar patru piloti, ceea ce va duce inevitabil la prabusirea acestuia.

Vreau sa-l linistesc pe domnul Ponta si sa il asigur ca nu va avea loc o catastrofa aviatica, din simplul motiv ca acel avion cu mai multi piloti nu zboara, ci sta la sol, parcat in hangarul din Piata Victoriei.

Este adevarat ca multiplii piloti si-au pus costumele presurizate si s-au pregatit pentru baterea recordului de zbor la cea mai inalta altitudine a cresterii economice, dar avionul se incapataneaza sa nu decoleze.

Nu decoleaza pentru ca ar avea prea multi piloti, ci pentru ca are multe defecte si vicii de fabricatie. La inceput, cand a fost prezentat publicului la "Salonul National de Inventii si Promisiuni Electorale", parea un avion bun si fiabil, caruia foarte multi romani i-au dat votul de incredere.

Acum, cand trebuie sa zboare si sa treaca de la expozitie la executie, nu isi mai poate ascunde defectele, punand sub semnul intrebarii promisiunea sa de ridicare a economiei romanesti pe culmile vazduhului european.

Sunt unul dintre aceia care am semnalat inca de la prezentarea publica a programului electoral PSD unele inadvertente si greseli ale acestuia, dar am considerat ca acestea pot fi eliminate prin reasezarea unor prioritati si etapizari cu ocazia transpunerii programului electoral in program de guvernare, implicit prin solutii de remediere la nivelul proiectului de buget.

Au trecut aproape doua luni de la instaurarea Guvernului Grindeanu, dar nu am remarcat corecturile pe care le asteptam.

Daca am continua sa discutam in termenii parabolei domnului Ponta, as putea spune ca "avionul" guvernamental inca nu decoleza din urmatoarele motive:

1. Vicii de proiectare

Tipul de avion proiectat nu corespunde etapei de dezvoltare actuala a economiei romanesti si nici tendintelor economice la nivel global, ceea ce inseamna ca, la fel cum se intampla acum in intreaga lume, cresterea economica nu mai poate fi bazata in mod prioritar pe consum.

In mod special, in Romania, dupa o perioada (2014-2016) in care consumul a sustinut cresterea cu implicatii negative asupra contului curent, prelungirea unei astfel de crestere duce la dezechilibre macroeconomice si la reducerea capacitatii de crestere a PIB potential.

Pentru a fi adecvat momentului si pentru a asigura o crestere economica sanatoasa in viitor, "avionul" ar fi trebuit sa asigure cel putin un raport de paritate intre motoarele consumului si ale investitiilor.

Un alt aspect al viciilor de proiectare este lipsa raportului de sustenabilitate intre obiectivele de guvernare ale anului 2017 si bugetul anului 2017. Incapacitatea foarte probabila a bugetului de a sustine cheltuielile anului 2017 sub deficitul de 3% nu se explica doar prin inadecvata prognozare a ratei de crestere, ci si prin lipsa de etapizare logica si rationala a unor masuri de crestere a veniturilor salariale, ale pensiilor si altor tipuri de indemnizatii cu caracter social.

Graba cu care s-au acordat cresterile de venituri nu a tinut seama de capacitatea reala, in timp, a economiei de a crea valoarea adaugata la nivelul necesar platilor. Apare un decalaj in timp intre plati si venituri care va duce fie la o rectificare negativa, fie la o crestere a gradului de indatorare, ambele situatii reducand capacitatea de zbor a avionului.

2. Defecte de constructie si de aplicare a normelor de rezistenta a materialelor

La constructia unui program de guvernare, la fel ca si la constructia unui avion, este esential sa se asigure echilibru prin ajustarea centrelor de greutate.

Avionul poate cadea "in nas", cum se spune in limbaj aviatic, sau "in coada" daca se greseste asezarea centrelor de greutate.

Avionul nostru guvernamental are doua centre de greutate care i-ar da echilibru printr-o asezare inspirata a acestora. Un centru de greutate il constituie orientarea spre un model social de tipul "economiei sociale", al doilea centru de greutate il constituie orientarea spre un model de tip "intensivo-novator".

Daca primul model pune accentul pe reducerea inegalitatilor sociale (politici salariale si de sustinere a unor categorii defavorizate etc), al doilea pune accentul pe reducerea inegalitatilor tehnologice si de competitivitate (investitii in ramuri cu valoare adaugata mare, cercetare, dezvoltare, IT etc).

Un program bun trebuie sa asigure un echilibru care sa conduca la o reducere a inegalitatilor sociale prin utilizarea veniturilor mai mari rezultate din modernizari tehnologice si cresteri de productivitate.

In actuala etapa a dezvoltarii economiei romanesti, ar fi fost necesara acordarea unei atentii perfect egala celor doua centre de greutate. In realitate, s-a acordat o mult mai mare atentie modelului social, doua treimi din cheltuielile bugetare fiind alocate in aceasta directie.

Exista astfel pericolul caderii in nas spre a doua jumatate a anului.

La constructia avionului, pe langa materiale rezistente si de calitate cum ar fi utilizarea unor corecte raporturi macroeconomice, s-au utilizat si materiale de slaba calitate, nefiabile, cum sunt promisiunile si masurile populiste (gratuitati nejustificate etc) care nu vor rezista presiunilor bugetare si vor pune in pericol rezistenta intregului ansamblu.

3. Greseli in organizarea fluxului de productie

Organizarea fluxului de montaj a unui produs are o logica imbatabila urmand ad literam anumite principii si reguli ergonomice, tehnologice si chiar de bun simt. Nu se poate incepe procesul de montare a unui autotusim cu rotile, atata timp cat nu a fost montat anterior sasiul cu osiile.

Montarea programului guvernamental a inceput insa invers, cu ignorarea tuturor regulilor. In loc sa se inceapa cu "montarea" unor piese din angrenajul economic urgent necesar finantarilor bugetare, s-a inceput cu "montarea" OUG 13, care se pare ca avea alt tip de urgente.

Consecintele se cunosc si reprezinta una dintre cele mai evidente cauze ale blocarii la sol a avionului.

4. Greseli de promovare si de marketing ale produsului

Intr-o economie moderna, orice produs fabricat este destinat pietei, adica trebuie sa fie considerat bun si util prin vanzarea lui. Avionul guvernamental trebuie "vandut" populatiei, Uniunii Europene, Aliatului Strategic, capitalului strain, pentru a obtine credibilitate, atractivitate si motivare in realizarea lui.

Este greu de crezut ca avionul va avea atractivitate pentru investitorii straini, atata timp cat unul dintre principalii "piloti" declanseaza o campanie anti-capital strain, prin diabolizarea multinationalelor.

PS: Parabola inspirata a domnului Victor Ponta relativa la avionul cu mai multi piloti este insa incompleta, deoarece poate exista si avion fara piloti. Se numeste drona.

Poate fi Guvernul domnului Sorin Grindeanu o drona?

Da, poate fi, dar trebuie spus ca drona nu este condusa de catre unul sau mai multi piloti aflati la bord, dar si ea este condusa. Este condusa de la sol, adica din strada sau din piata.

Oare cine si de unde conduce Romania?!

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...