De ce i-a „tăiat” lui Ponta instanța despăgubirile de la Vanghelie: „A cerut de 30 de ori mai mult decât venitul public declarat” - MOTIVARE

Marian Vanghelie trebuie să-i plătească lui Victor Ponta daune morale de 8 ori mai mici decât stabilise inițial instanța de fond, deoarece judecătorii care au soluționat procesul civil au reținut că, altfel, despăgubirile ar reprezenta „un folos material injust” pentru fostul premier. Cei doi sunt „la cuțite” de când fostul lider PSD l-a dat afară din partid pe Vanghelie, iar acesta din urmă, la rândul lui, a susținut că „Ponta lua bani oamenilor de afaceri”.

Curtea de Apel București a decis, pe data de 7 octombrie 2022, să diminueze daunele pe care Marian Vanghelie trebuie să i le plătească lui Victor Ponta de la 80.000 de euro la 10.000 de euro.

Este vorba despre un process civil pe care fostul premier i l-a intentat lui Vanghelie, după ce acesta din urmă a susținut, într-un interviu televizat, că fostul lider PSD „a omorât toată stânga şi i-a băgat pe toţi în puşcărie” și că „lua bani oamenilor de afaceri”.

Interviul l-a supărat atât de tare pe Victor Ponta încât l-a chemat în instanță pe Marian Vanghelie pentru o acțiune în răspundere delictuală și a promis că banii din daune îi va dona „unei fundații pentru copii”.

După ce a aflat că va primi 10.000 în loc de 80.000 de euro, Victor Ponta a reacționat pe Facebook:

„10 la copii - 70 la Vanghelie. (…) Judecătorul de la Curtea de Apel s-a înduioşat de „săracul” fost primar şi a zis că 80.000 e prea mult, a redus la 10.000. Sper că voi încasa acei bani şi imediat îi voi dona, publicând actul prin care am transmis banii. Sincer, eu mă gândeam că mai tare le foloseau copiilor orfani (cum a decis judecătorul de la Tribunal) decât lui Marian Vanghelie. Dar, ce să facem? Respectăm deciziile”, a scris Ponta imediat după aflarea hotărârii din apel.

Motivare: Cum a calculat daunele instanța de apel

Ziare.com a consultat motivarea hotărârii din apel, pentru a vedea cum justifică magistrații diminuarea cuantumului despăgubirilor.

Se vede că judecătorii au calculat daunele prin raportare la veniturile lui Victor Ponta și au considerat că despăgubirile obținute de acesta la fond sunt nejustificat de mari:

• „Curtea reţine că, prin mărimea ei, suma de bani acordată cu titlu de daune morale nu trebuie să devină o sursă de îmbogăţire pentru victimă, dar nici să aibă numai un caracter pur simbolic, ci ea trebuie să reprezinte doar atât cât este necesar pentru a-i uşura ori compensa, în măsura posibilă, suferinţele pe care le-a experimentat în urma faptei ilicite.
• Aşadar, instanţa de judecată trebuie să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit şi despăgubirile acordate, în măsură să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferinţele morale, fără a se ajunge însă, în situaţia îmbogăţirii fără just temei. (…)
• În raport de aceste consideraţii, Curtea apreciază că suma de 80.000 euro acordată de prima instanţă, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral încercat de intimatul reclamant, nu respectă principiul proporţionalităţii daunei cu despăgubirea acordată. În aceeaşi notă, Curtea reţine că suma de 10.000 euro respectă acest principiu.
• Astfel, Curtea are în vedere că suma de 80.000 euro, pretinsă de intimatul reclamant, este una nejustificat de mare, chiar raportat la gravitatea faptei ilicite reţinută în sarcina apelantului pârât, pornind de la anumite criterii obiective cunoscute, spre ex., venitul mediu net în anul 2019 (aproximativ 600 euro), situaţia de angajat în sectorul public a intimatului reclamant la data faptei ilicite (anul 2019; venituri din sectorul public de aproximativ 11.000 lei/lunar – aprox. 2400 euro, potrivit declaraţiei de avere publice a intimatului reclamant din anul 2020, pentru anul fiscal 2019).
• Or, Curtea notează că situaţia patrimonială a victimei la epoca faptei ilicite poate reprezenta un criteriu obiectiv în respectarea principiului proporţionalităţii daunei suferite cu despăgubirea acordată. Însă o despăgubire de peste 30 de ori mai mare decât venitul public declarat al victimei (intimatul reclamant) nu poate fi apreciată, în opinia Curţii, ca respectând principiul amintit, în condiţiile în care în cauză este vorba despre săvârşirea unei fapte ilicite în câmpul de reglementare a dreptului la liberă exprimare, de apărare a drepturilor la onorare şi demnitate a persoanei fizice, iar nu despre prejudicii morale cauzate de suferinţe psihice produse ca urmare a pierderii de vieţi omeneşti, vătămări grave ale integrităţii corporale a persoanei fizice ori infirmităţi pe termen mediu, lung sau permanente”, arată judecătorii în motivarea soluției.

Hotărârea Curții de Apel București nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ce a spus Vanghelie despre Ponta la o oră de maximă audiență

Fostul premier a reputat o primă victorie la Tribunalul București, care l-a obligat pe Marian Vanghelie să-i plătească 80.000 de euro cu titlul de daune de imagine. Fostul edil al Sectorului 5 a spus despre Victor Ponta că „le lua banii oamenilor de afaceri” pe vremea când era premier.

Tribunalul București arată în motivarea hotărârii din 01.07.2021, prin care l-a obligat pe Marian Vanghelie să-i plătească daune morale lui Victor Ponta, unde se opresc „declarațiile politice” sau afirmațiile făcute în virtutea „dreptului la liberă exprimare” și unde începe răspunderea delictuală. În acțiunea civilă, Victor Ponta scria că Marian Vanghelie a făcut afirmații denigratoare la adresa lui, preluate și rostogolite ca atare de o parte a presei.

Instanța a parcurs transcriptul interviului dat de Marian Vanghelie pentru a vedea ce a spus exact fostul edil al Sectorului 5 și a reținut următoarele afirmații:

• „În acest parchet, aceste tipuri de arestări mafiotice care s-au întâmplat, s-au făcut echipe mixte, unde era şi Primul Ministru, dl. Ponta, Victor Viorel Ponta, unde era şi (…), unde erau şi ceilalţi de care vă spun eu: (…), (…) şi aşa mai departe. Au format echipe mixte şi au distrus tot ceea ce însemna din PSD, pe de o parte, şi pe de altă parte, oameni de afaceri care nu mai erau pe placul lor. Le luau banii… şi vorbesc de Victor Viorel Ponta, în calitatea lui, fosta calitate a lui de prim ministru”.
• „Le lua banii oamenilor de afaceri! Pe diverse tipuri! Când a vrut să privatizeze CFR marfă. Ce nu i-a luat bani lui (…)? Şi după aceea a trebuit să se ducă alţi colegi de-ai lui cu banii să îi ducă în sacoşă înapoi? Deci, le-a luat banii. (…) Nici nu ştiu dacă a fost vorba de 5-10-25 de milioane. Vă uitaţi la mine într-un fel. Să ştiţi că chiar sumele astea s-au dat şi Victor Viorel Ponta a luat o sumă foarte mare de la dl. (…). Dacă dânsul vrea sau nu să declare, este problema dânsului. Ştiu că, într-adevăr, după aceea…”.
• „A fost dat înapoi. Doamnă, mă întrebaţi oare dacă am dovezi când (Victor Ponta – n.r.) i-a făcut un dosar doamnei Puvac (n.r. – este vorba despre Hildegard Puwak) pe 35.000 Euro pentru care a avut un contract pe fonduri europene pentru băiatul şi soţul. Să îi bage în puşcărie. El în calitate de şef de conturi… ce favoruri?”. Iar apoi, la întrebarea reporterului: „Dl Vanghelie, aţi spus că Victor Ponta lua banii oamenilor de afaceri”, pârâtul răspunde „Da, doamnă”.
• Tot în cadrul aceleaşi emisiuni, pârâtul a afirmat că „Dacă vă aduceţi aminte la un moment dat, preşedintele ANAF, dl. Blejnar, la un moment dat, a scos un dosar a lui Victor Ponta, dacă vă aduceţi aminte, că a luat nişte bani de la anumite companii (…). Sponsorizări sau nesponsorizări. Victor Viorel Ponta avea un dialog direct cu ei, personal, vorbea cu ei la telefon. Vorbea cu ei pe e-mail. Le spunea foarte clar că,, Cam atât aş dori să mă ajutaţi, să îmi daţi, pentru că ...”. De exemplu, turneul în Europa ar costa între 70-80 de mii de euro.,, Da, am dovezi. Am dovezi din dosarul celor pe care el, după ce le-a luat banii… oamenii i-au dat banii. Există contractele la dosar, există e-mail-ul dat după e-mail-ul domnului Ponta, exista semnătura domnului Victor Ponta. După care, când a venit la putere i-a arestat. Înţelegeţi? I-a arestat!”.
• „Da, (banii – n.r.) au fost primiţi de Victor Ponta. În scopul lui personal, eu ştiu? Eu ştiu ce a făcut? Raliul bănuiesc. Nu sunt sigur cum i-a folosit. Înţeleg că nu exista o descărcare, dacă vreţi să mă explic. Să mă exprim puţin economic. Nu exista o descărcare pentru toţi banii. Înţeleg că s-au folosit un pic şi pe alte lucruri, aşa amestecat. Câte un pic din fiecare, înţelegeţi? El nu a intrat nici când l-a arestat pe Nicușor (Constantinescu) de la Constanţa, pentru faptul că nu a plătit telefoanele la Centrul Militar (Zonal), abuz în funcţie şi stă omul ală bolnav în puşcărie. D-l Ponta nu răspunde, că a fost cu socrul lui. Deci vă daţi seama că omul acesta vrea votul din stânga, după ce a omorât toată stânga şi i-a băgat pe toţi în puşcărie. Suntem o ţară, pur şi simplu, numai cu lideri în puşcărie. Înţelegeţi? Şi participă el cu socrul şi cu finul lui. (…) Deci vă daţi seama că este familia. Sicilia? Ce? Sunt mici copii…”, se arată în documentul citat.

Tribunalul: Până unde se întinde dreptul la liberă exprimare

Judecătorul civil a reținut în motivare că afirmațiile lui Marian Vanghelie cu privire la Victor Ponta nu pot fi calificate ca „opinii”.

„Din simpla lectură a afirmaţiilor rezultă că acestea nu au caracterul unor judecăţi de valoare, pârâtul imputându-i reclamantului săvârşirea unor fapte precise, determinate de un grad de pericol social extrem de ridicat, fapte care, în anumite condiţii, pot întruni elementele constitutive ale infracţiunilor de luare de mită, trafic de influenţă, ameninţare, abuz în serviciu, pârâtul mai acuzându-l direct şi în mod repetat pe reclamant că s-ar fi folosit de funcţia sa de prim ministru pentru a influenţa actul de justiţie în scopul precis şi determinat de a trimite oameni de afaceri, adversari politici şi alte persoane incomode pentru persoana reclamantului în închisoare şi că reclamantul face parte din structuri de putere cu caracter mafiot. Însă, nici în decursul interviului şi nici în decursul judecăţii, pârâtul nu a prezentat nicio o dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale, lipsite de orice fundament real iar faptul de a acuza anumite persoane implică obligația de a furniza o bază reală suficientă și că inclusiv o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este lipsită total de o bază reală”, notează instanța de fond.

Condamnare la 18 luni de închisoare, în procesul legat de crima comisă de actorul Alec Baldwin

Hannah Gutierrez, armuriera de la filmările pentru westernul "Rust", a fost condamnată luni la un an şi jumătate de închisoare pentru moartea cineastei Halyna Hutchins, care a fost...

Un bărbat a scos din pământ conducta de canalizare a unei localități din Gorj, pentru că îi traversa gospodăria. Instanța i-a dat dreptate

Un bărbat din comuna Dragotești, județul Gorj, a scos o parte din conducta de canalizare a localității învecinate Mătăsari, care-i traversează terenul gospodăriei sale, în urma unui...