Poluarea aerului ne agravează sănătatea, dar multe orașe nu reușesc să atingă obiectivele stabilite, ceea ce poate avea implicații profunde asupra sănătății, punând mai multă presiune asupra sistemelor de sănătate deja supraîncărcate, spun părțile interesate.
Sănătatea și mediul sunt intrinsec legate, iar această legătură devine foarte clară în ceea ce privește poluarea aerului.
Agenția Europeană de Mediu (EEA) îl numește „cel mai mare risc de mediu pentru sănătate din Europa” și a concluzionat recent că 96% din populația urbană este „expusă la niveluri de particule fine peste cel mai recent ghid de sănătate stabilit de Organizația Mondială a Sănătății”, potrivit Euractiv.
Multe boli sunt legate de poluarea aerului, inclusiv bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și formele mai grave de astm.
„Ca factori de decizie, avem o responsabilitate deosebită, aceea să abordăm prevenirea primordială, adică să legiferăm cu privire la factorii care afectează sănătatea oamenilor”, a declarat europarlamentarul socialist Sara Cerdas la Reuniunea Regională a Summitului Mondial al Sănătății, adăugând că, în acest sens, poluarea aerului ar trebui să fie o prioritate.
Potrivit acesteia, sănătatea și mediul ar trebui să ocupe un loc central în elaborarea politicilor UE, menționând revizuirea Directivei UE privind calitatea aerului, care va fi prezentată în cursul acestui an, precum și Planul de acțiune pentru poluare zero și celelalte legislații care tratează acest subiect în cadrul politicii emblematice de mediu a UE, Pactul verde european.
Cu toate acestea, este nevoie de acțiune rapidă. În timp ce spitalele din Europa sunt deja suprasolicitate, Alessandro Chiesi, director comercial al companiei farmaceutice Chiesi, a făcut referire la studii care arată că Europa ar trebui să se aștepte la o creștere abruptă a spitalizărilor din cauza bolilor respiratorii.
Pe lângă înrăutățirea condițiilor existente, 307.000 de decese premature au fost cauzate de expunerea cronică la particule fine în Europa în 2019.
În plus, 40.400 de decese premature au fost atribuite expunerii cronice la dioxid de azot, iar 16.800 de decese premature au fost atribuite expunerii acute la ozon.
Deși nu există nicio îndoială că sănătatea umană este înrăutățită de poluarea aerului și de schimbările climatice, aceasta nu ocupă un rol deosebit de central în dezbaterile climatice, a spus Susanna Palkonen, director la Federația Europeană de Alergie și Boli ale Căilor Aeriene (EFA).
Într-o notă pozitivă, Palkonen a adăugat că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avut o serie de evenimente secundare la COP26 de la Glasgow în 2021, implicându-se astfel mai mult în dezbaterile privind schimbările climatice.