Societatea civila atentioneaza: In Harghita si Covasna, invatamantul in limba romana e in pericol sa se desfiinteze

Joi, 05 Iulie 2018, ora 23:33
5214 citiri
Societatea civila atentioneaza: In Harghita si Covasna, invatamantul in limba romana e in pericol sa se desfiinteze

Reprezentanti ai societatii civile romanesti din Covasna si Harghita, prezenti joi la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului, au tras un semnal de alarma cu privire la pericolul ca invatamantul in limba romana din localitatile etnic mixte din cele doua judete sa se desfiinteze, iar parohiile ortodoxe sa ramana in viitor fara niciun credincios, pe fondul scaderii numarului membrilor comunitatilor romanesti din zona.

Printre participanti s-a numarat si directorul stiintific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lacatusu, care a aratat, in cadrul sesiunii "Provocari privind pastrarea si afirmarea identitatii nationale a romanilor din judetele Covasna si Harghita, in anul Centenarului Marii Uniri", ca numarul populatiei romanesti din aceasta zona a scazut intr-un procent mai mare decat cel al populatiei de etnie maghiara, precizand ca la recensamantul din 2011 in cele doua judete locuiau 84.217 romani, fata de 103.534 la recensamantul din 1992, deci cu 19.312 persoane mai putin.

"Din analiza comparativa a datelor referitoare la structura pe nationalitati a populatiei judetului Covasna rezulta ca in anul 2011, fata de anul 2002, populatia totala a judetului a scazut cu 7%, populatia de etnie maghiara a scazut cu acelasi procent, 7%, iar populatia de nationalitate romana a scazut cu 12%. In aceeasi perioada, populatia totala a judetului Harghita a scazut cu 4,71%, populatia de etnie maghiara a scazut cu 6,64%, iar populatia de nationalitate romana a scazut cu 14,55%", a precizat dr. Ioan Lacatusu.

Potrivit acestuia, din totalul celor 45 de localitati ale judetului Covasna, cinci municipii si orase si 40 de comune, in aproape jumatate, respectiv in 24 de localitati, exista comunitati romanesti mici si foarte mici, de sub 100 de locuitori romani, aspect ce se regaseste si in judetul Harghita, unde din totalul celor 67 de localitati ale judetului, respectiv 9 municipii si orase si 58 de comune, in doua treimi, adica in 48 de localitati, populatia de etnie romana este alcatuita din comunitati mici si foarte mici.

Lacatusu a mentionat ca aceste comunitati mici nu dispun de cadrul institutional si nici de resurse umane, materiale si financiare necesare pastrarii identitatii romanesti, avertizand ca daca procesul de depopulare va continua, in viitorii 20-30 de ani populatia romaneasca din majoritatea localitatilor etnic mixte din judetele Covasna si Harghita "se va diminua drastic, mergand pana la disparitie".

"Daca in mediul rural, principala cauza a scaderii populatiei romanesti o constituie imbatranirea populatiei si sporul natural negativ, in mediul urban, principala cauza este lipsa locurilor de munca si, in cazul oraselor, lipsa perspectivelor de realizare profesionala, ca roman (...) . In acest context, o problema majora o reprezinta situatia viitoare a parohiilor ortodoxe din localitatile etnic mixte, cu un numar mic de credinciosi, care risca ca in urmatorii ani sa ramana fara niciun enorias. Cele mai mari greutati ale invatamantului in limba romana din judetele Covasna si Harghita sunt cauzate de scaderea numarului de elevi si asigurarea functionarii claselor sub efectiv, precum si lipsa, din ce in ce mai mare, a profesorilor romani calificati", a afirmat acesta.

Lacatusu a mai adaugat ca, in prezent, nu mai exista invatamant in limba romana in orasele Baile Tusnad, Vlahita si Baraolt si in majoritatea localitatilor rurale cu populatie etnic mixta.

Citește și:
Miniștrii României nu se mulțumesc cu un singur job. Lista politicienilor care încasează bani din mai multe surse
Miniștrii României nu se mulțumesc cu un singur job. Lista politicienilor care încasează bani din mai multe surse
Miniștrii României încasează lunar aproximativ 2.500 de euro pentru a lua cele mai bune decizii pentru cetățeni din fruntea ministerelor pe care le conduc, însă nu toți trăiesc doar din...
Președinția cehă a UE se arată dispusă pentru organizarea unui nou Consiliu pentru aderarea la Schengen a României până la finalul anului
Președinția cehă a UE se arată dispusă pentru organizarea unui nou Consiliu pentru aderarea la Schengen a României până la finalul anului
Ministrul de interne al Cehiei, Vik Rakusan, a cărui ţară deţine preşedinţia Consiliului UE, a declarat joi seară, 8 decembrie, că Cehia va continua să lupte pentru aderarea României şi...