De ce provoaca Viktor Orban Uniunea Europeana, cum sta Rusia la panda si ce i se poate cere UE in criza COVID-19 Interviu

Politicienii nationalisti au profitat de criza pandemica pentru a-si alimenta tezele antieuropene, Rusia a fost si ea vigilenta si a speculat din plin scenariul unei Uniuni Europene dezbinate si incapabile sa fie solidara cu un stat membru care trece printr-o drama umanitara, in vreme ce lideri autoritari, ca Viktor Orban, isi strecoara agenda iliberala intr-o criza care va trebui sa schimbe paradigma Uniunii.

Din cele deja intamplate se vad mugurii unei viitoare Uniuni mai solide, chiar daca primele reactii la criza care mai intai a lovit Italia nu au fost tocmai cele asteptate, spune europarlamentarul Nicu Stefanuta (Renew Europe/USR), intr-un interviu acordat Ziare.com.

Toate crizele scot la suprafata vulnerabilitati. Ce vulnerabilitati ale Uniunii Europene au fost acutizate in aceasta criza cauzata de pandemia de SARS CoV2?

In perioada aceasta, s-a vorbit in spatiul public mai curand de o Uniune Europeana ideala si nu de cea reala, de ceea ce este proiectul acesta acum, astazi, conform tratatelor.

De-a lungul timpului, lideri nationali s-au opus in mod constant ca statele sa cedeze mai multe competente catre nivelul european, dupa cum s-au opus la cresterea contributiei la bugetul Uniunii.

Astfel, ne-am trezit ca am fi vrut ca UE sa faca totul in aceasta criza, uitand ca, totusi, sanatatea este o competenta a statelor membre.

Uniunea este un proiect in plina desfasurare, nicidecum unul incheiat. Iar atunci cand o criza de aceste proportii loveste, este normal sa iasa la iveala si vulnerabilitatile acestui proces in plina desfasurare.

Brusc, statele s-au inchis in ele insele: circulatia persoanelor si a bunurilor, dar mai important cea a unor medicamente esentiale, piata unica si libera concurenta au fost primele afectate.

Faptul ca uniunea economica si monetara este si ea un proces neincheiat s-a vazut in discutiile cu privire la masurile de raspuns la criza: statele nordice nu vor sa plateasca datoriile celor sudice si asa mai departe si asta ne duce intr-un cerc vicios al solutiilor si problemelor. Raspunsul este in mai multa integrare, nu in mai putina.

Criza a mai relevat sensibilitati importante la nivelul apararii europene. Cred ca pandemia ne-a aratat intr-un fel o imagine nu tocmai incurajatoare despre cum ne-am comporta si ce mecanisme am avea in caz de razboi sau agresiune externa. Aceasta este una din lectiile principale pe care le iau din criza.

Institutiile europene folosesc in discurs, ritualic, termenul de solidaritate. In orice mesaj al liderilor UE, in comunicatele de presa este amintita, invocata solidaritatea europeana. Tocmai asta i s-a reprosat Uniunii la debutul crizei, lipsa de solidaritate cu Italia, in acele zile. A reusit UE sa corecteze aceasta perceptie?

Si eu folosesc des termenul de solidaritate, dupa cum si eu am deplans lipsa de solidaritate cu Italia.

Nu folosesc demagogic cuvantul: eu am facut in februarie o propunere de modificare a Mecanismului de Protectie Civila prin care instituiam Rezerva strategica de medicamente si echipamente a UE, care, daca ar fi fost functionala, ar fi permis sa i se livreze Italiei la timp mastile de care avea nevoie.

Atunci amendamentul a cazut la vot in Comisia de Mediu a Parlamentului European si a fost nevoie sa vina apoi comisarul Lenarcic cu un act de implementare pentru a se putea face acum achizitiile de echipamente de protectie pe care Comisia le trimite in statele membre.

La finalul lunii februarie, cand Italia a facut apelul la care nu a primit raspuns, a fost o lipsa de pregatire care nu se mai poate repeta pe viitor. Crize vor tot veni, suntem in stare de urgenta climatica declarata de Parlamentul European.

Deci, pentru a fi pregatiti pentru viitor, ajuta sa invatam din lectiile acestei crize: dupa acele zile initiale in care am vazut cu totii necoordonare si o subestimare a proportiilor crizei, cred ca dusul rece venit din partea cetatenilor a trezit liderii europeni si acestia si-au dat seama ca omul care are familie si prieteni in spitale si risca sa-i piarda nu vrea sa auda de tratate si de competente, ci sa vada solutii, protectie reala si, mai ales, speranta pentru viitor.

De unde a venit acest narativ al dezbinarii si lipsei de solidaritate din UE? Putem identifica o sursa?

Prima sursa este din interiorul Uniunii: sunt liderii autocrati din diverse tari europene - Polonia, Ungaria, Italia sau Cehia. Discursul lor antieuropean nu este o noutate, era logic ca vor specula criza pentru a-si promova temele nationaliste.

O alta sursa este cea de la Rasarit. Propaganda ruseasca a pompat masiv in aceasta perioada in fake news si dezinformare. Serviciul de Actiune Externa al UE a aratat acest lucru fara dubiu in rapoartele sale si mi se pare ca site-ul EUvsDisinfo.eu face o treaba foarte buna intocmind periodic clasamente ale celor mai frevente fake news si mituri raspandite pe social media de diverse limbi, inclusiv chineza si araba.

Dar ar fi eronat sa credem ca discursul este complet unul al liderilor autoritari dublat de propaganda de la Moscova sau Beijing. Exista si o buna parte de adevar in criza de solidaritate pe care am vazut-o, mai ales in fazele initiale.

Se schimba Uniunea Europeana in urma acestei crize in bine, iese slabita sau rezistenta institutionala e mult mai tare si lucrurile se intorc la aceeasi paradigma de dinaintea crizei?

Din cele deja intamplate, cred ca se vad mugurii unei viitoare Uniuni mai solide.

Eu unul cred ca cetateanul asteapta o viata linistita cu putine interventii in vremuri normale si o Europa mega puternica in vremuri de criza.

De aceea, de la inceputul mandatului meu, am luptat pentru o Europa care sa fie pregatita pentru marile crize ale viitorului, mai ales in domeniul climatic, al tehnologiei si, iata, al pandemiilor.

UE trebuie in orice zi sa fie pregatita pentru ce e mai rau, pentru acele evenimente de probabilitate mica, dar impact mare.

Strict legat de criza COVID, Uniunea a cautat in aceste ultime doua luni in arsenalul ei toate masurile disponibile pentru a le pune la dispozitia statelor membre in cel mai scurt timp, de la masuri bugetare, la cele legislative si la actiuni concrete, precum sprijinirea sistemelor de sanatate europene cu mijloacele de protectie atat de necesare.

M-as opri putin asupra masurilor bugetare, pe care, ca membru al Comisiei de Bugete a Parlamentului European, le cunosc bine.

In primul rand, Uniunea a golit pusculita de toate fondurile nealocate: toti banii care mai erau la dispozitie au fost transferati pentru a fi folositi in rezolvarea crizei COVID atat la nivel european, cat si prin alocari de fonduri statelor membre.

Un fond de solidaritate de urgenta de 3 miliarde de euro a fost creat la nivelul Uniunii, prin care Comisia va achizitiona pentru statele membre echipamente si medicamente necesare, in paralel cu rezerva medicala si procedura de achizitii comune.

Apoi, sunt masurile economice, precum programul de achizitie masiva a datoriilor publice de catre BCE, pachetul de 500 de miliarde de euro validat luna trecuta de Consiliul European.

In aceeasi masura, a fost rapid adaptata legislatia privind ajutoarele de stat, care a intrat sub un regim juridic mai suplu si si flexibil. Concret, statele pot acum sa acorde mai usor subventii companiilor care sunt puternic afectate de criza - in mod normal majoritatea acestor ajutoare nu ar fi fost posibila.

Or, peste 1,9 trilioane de euro au fost acordate in ajutoare de statele europene pana azi, dupa modificarea legislatiei.

Sigur insa ca este nevoie de mai mult decat de solutii tehnice. Din criza vom iesi, economia isi va recapata suflul, este speranta mea. Dar Uniunea este acum intr-o criza de incredere din partea cetatenilor si asta este mult mai delicat de rezolvat.

Este nevoie de o refondare a uniunii, impreuna cu cetatenii europeni: pornind, adica, de la asteptarile, sperantele si viziunea lor despre Europa de maine.

Conferinta despre Viitorul Europei isi propune sa faca tocmai acest lucru in anii care vin. Trebuie sa avem curajul sa schimbam mecanismele greoaie si tot ceea ce ne tine pe loc.

Dupa alegerile europene, Romania a tot fost data exemplu pozitiv in Uniunea Europeana. A confirmat ulterior?

Eu cred ca da. Romania nu are lideri nationalisti si autocrati la acest moment, slava Domnului, chiar daca tentatia mai exista pe ici, pe colo.

Chiar azi, cand discutam, a fost votat proiectul de lege care instituie Ziua Trianonului. Sincer, nu mi-a venit sa cred. Asta-i trebuia Romaniei, mai ales in plina criza, proiecte de lege prin care dam ocazia manifestarilor sovine? Cui foloseste? La ce bun?

Ungaria insa ramane un exemplu negativ, Parlamentul European tocmai se pregateste de inca o dezbatere privind statul de drept in guvernarea Viktor Orban. Dar poate face ceva UE sa readuca Budapesta pe drumul democratiei liberale?

Situatia din Ungaria este, intr-adevar, ingrijoratoare. Pandemia de COVID-19 cere actiuni concrete si imediate din partea guvernelor, insa a te folosi de aceasta criza sanitara pentru a guverna prin decrete, pe termen nelimitat, nu este in acord cu principiile fundamentale ale democratiei.

Statul de drept, garantarea drepturilor omului si a libertatilor mass-media nu se anuleaza in timpul pandemiei de coronavirus.

Premierul Viktor Orban a refuzat, din pacate, invitatia presedintelui Parlamentului European de a participa, joi, la o dezbatere privind starea democratiei in Ungaria. Bineinteles ca, atat la nivelul PE cat si la nivelul Uniunii in ansamblu, vom face tot ce putem pentru a readuce Budapesta pe drumul democratiei liberale, insa nu va fi deloc usor.

CJUE a decis, in repetate randuri, ca multe dintre masurile privind modificarea legilor justitiei in statele membre nu sunt conforme cu legislatia europeana. O posibila solutie pe viitor ar putea fi conditionarea fondurilor europene de respectarea principiului statului de drept, insa exista dezbateri in jurul procedurii si mecanismului, pentru ca nu dorim ca cetatenii sa ajunga sa fie pedepsiti pentru actiunile guvernului lor.

Asta nu ar face decat sa adanceasca neincrederea in Uniune si nu ar ajuta cu nimic democratia liberala acolo, in tarile unde sunt aceste probleme.

A propos de liberalism, rezista tipul de politician liberal acestei crize sau e mai degraba loc pentru un lider autoritar?

Nu de autoritarism este nevoie ca model de leadership in aceasta criza, ci de viziune si de un plan bun de relansare. Liberalismul inseamna democratie, egalitate in drepturi si dialog permanent cu cetateanul, pentru a mentine legitimitatea guvernarii si intre alegeri.

Nu liberalismul este de vina ca nu aveam noi o rezerva strategica de masti de protectie si de combinezoane atunci cand a lovit pandemia, ci nepregatirea noastra, venita din convingerea, omeneasca poate, ca raul cel mare nu are cum sa loveasca.

Probabil ca suntem si rasfatati, pentru ca in timpul vietii noastre n-au existat pandemii, am trait pe timp de pace, spre deosebire de bunicii si strabunicii nostri. Numai ca, iata, raul, sub diverse forme, poate lovi.

Eu cred cu tarie ca valorile liberale, democratia, drepturile omului, libertatea sunt solutii pentru o Uniune mai buna in viitor. Vedem ce se intampla mai la Est, unde libertatea cuvantului este taxata cu aruncarea pe geam a medicilor care vorbesc despre criza COVID.

Romania a mai trait 45 de ani intr-o distopie autoritarista, nici nu merita sa mentionam asa ceva.

Agenda UE era alta inainte de criza. A fost amanata, anulata sau unele teme au mers inainte? Ce e prioritar?

Pactul Verde European merge inainte, nici nu era de inchipuit altfel. Aceasta este prioritatea si, daca o ignoram, mai multe crize echivalente celei actuale sunt inaintea noastra in anii care urmeaza.

Atatia specialisti au spus-o in lunile din urma: criza COVID s-a intamplat si pentru ca nu respectam mediul, pentru ca interferam tot mai brutal in viata animalelor salbatice.

Criza climatica este mai lenta, desi din cauza ei mor anual sute de mii de oameni: din cauza poluarii aerului sau apei, a catastrofelor naturale precum incendiile sau inundatiile, ori din cauza schimbarilor extreme de temperaturi.

Criza climatica este o pandemie inceata, insa cu aceleasi efecte naucitoare.

Asta este cu adevarat prioritar: sa ne asiguram ca viata pe Pamant va putea fi aceeasi si pentru copiii nostri.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...