Românii beau din ce în ce mai puțin vin. Explicația expertului în domeniu. Ce se întâmplă în Vest INTERVIU

Industria vinului - una dintre cele mai vechi și mai populare băuturi alcoolice din lume - trece prin momente dificile, în special în România. Cezar Ioan, expert din industria vinului, a vorbit într-un interviu pentru Ziare.com despre situația actuală din domeniu, despre piața internă și cea externă, respectiv despre perspective.

Cezar Ioan este organizator de evenimente destinate culturii gastronomice și vinului, autorul unei cărți educative dedicate vinului, respectiv fondatorul revistei Vinul.ro. După decenii dedicate industriei vinului, Cezar Ioan a remarcat un declin puternic: românii consumă din ce în ce mai puțin vin, iar exporturile țării noastre rămân modeste. Principalul „inamic” al dezvoltării domeniului îl reprezintă „discursul medical”. Potrivit cunoscătorului, la nivel mondial, cetățenii încep să se ferească din ce în ce mai mult de băuturile alcoolice.

Mai multe informații „de culise” din industria vinului, Cezar Ioan a oferit în interviul de mai jos.

„Românii preferă berea. E mai ieftină și cunosc produsul"

Ziare.com (Andi Miron): Cum puteți descrie piața de vinuri din România, în prezent?

Cezar Ioan, expert în vinuri: În continuare, aproximativ 70% din comerțul de vinuri din România se realizează prin marii retaileri (hypermarketuri). Restul se împarte între magazinele mici de la colțul străzii și HoReCa. Majoritatea producătorilor au stocuri, nu au reușit să vândă tot ce au produs. Anul 2024 a fost un an prost din punct de vedere cantitativ, în general în sudul țării. La nord de Carpații Meridionali, producția nu a fost atât de mult afectată.

Vinul alb reprezintă în continuare peste 60% din consum, în special cel demisec și demidulce.

Există o inflație de evenimente în domeniu, foarte multe târguri, foarte multe samplinguri în locații, aș spune chiar o reacție disperată a producătorilor. Însă, HoReCa nu poate duce mai mult, în actualul context economic, marcat de inflație. Puțini sunt cei care-și permit să plătească 120-180 de lei pe o sticlă de vin despre care nu cunosc mare lucru. Astfel, preferă berea, pentru că e mai ieftină și oricum, cunosc produsul, deci știu exact ce primesc.

„La nivel global, consumul de vin scade. Cea mai mare 'problemă', consumul medical"

Ziare.com: Ce puteți spune despre piața vinurilor din România, raportată la piața globală?

C.I.: Vinul românesc nu are nicio trecere la export. Un singur producător exportă mai mult decât toți ceilalți exportatori de vin din România, la un loc. Acest producător exportă aproximativ 17 milioane de sticle pe an. Restul, cam tot atât. Nu vorbim despre exporturi cu valoare adăugată mare, vorbim despre exporturi ale unor vinuri destul de ieftine. De asemenea, nu avem o imagine de țară. Este o perioadă a brandurilor mari, nu ne putem compara cu cei din afară, de exemplu cu cei din Italia. Noi exportăm în general pentru retail-ul mare și foarte puțin pentru HoReCa.

Și la nivel global, consumul de vin scade. Asta se întâmplă inclusiv în România. Principalul factor de scădere a consumului pe plan mondial cred că îl reprezintă discursul medical, care spune că orice cantitate de alcool reprezintă un risc pentru sănătate. Acest lucru s-a discutat inclusiv la reuniuni globale ale industriei vinului, care au desemnat discursul medical drept principala „problemă" în stoparea declinului consumului de vin. În Australia s-a discutat la finalul anului trecut, ceea ce e valabil astăzi: „fără sare, zahăr, grăsimi și vreun strop de alcool”. În ultimii 70 de ani, consumul de vin a scăzut în Franța cu 85%.

E vorba despre discursul medical, asta e marea 'problemă', pentru că oamenii au devenit mai temători. Dar nu e vorba doar despre acest discurs medical împotriva alcoolului, ci a discursului medical care pune accentul pe orice fel de risc. Am văzut în ultimii ani, acesta ajunge chiar să fie ideologizat și politizat.

Vinul, consumul moderat, aduce beneficii sociale, adună oamenii împreună, catalizează relații sociale. Se pare că nu mai vorbește nimeni despre pericolul înstrăinării sociale. Din păcate, oamenii stau din ce în ce mai mult în case, nu mai ies pentru a socializa cu alți oameni. Nu mai avem obiceiul social de a ieși, dintr-o mulțime de motive.

La nivelul producătorilor din România, nu cred că se realizează momentul în care se află. Țara noastră se află ‘într-un colț de lume’. România nu este, în niciun caz, un jucător pe piața globală. Așa cum spuneam, România este un importator net de vin, importă mai mult decât exportă.

Nu există date și nici preocupare în industria din România de a urmări tendințele globale, din păcate. Nu există nici măcar un discurs intern cu privire la piața internă. În schimb, berarii României se întâlnesc, schimbă date.

Generația tânără, din motive evidente, se îndreaptă către cocktailuri, sunt mai versatile. Și berea, evident, e mai ușor de înțeles. Tineretul tinde să consume mai puțin alcool, e un trend la nivel global, potrivit studiilor. Însă, în realitate, s-ar putea doar să declare, nu să și fie așa, pentru că în cocktailuri se amestecă alcoolul.

„România ar trebui să fie exportator net de vinuri"

Ziare.com: Există un dezechilibru major între potențialul și statutul României atunci când vine vorba despre producția de vinuri?

C.I.: Teoretic, România ar trebui să fi exportator net de vinuri. Însă lipsește know-how-ul comercial, oamenii pricepuți, politici, strategii. Astfel, România se împarte între producători care vând vrac, deci cei ce vând struguri, și producători care au brand. Nu sunt mulți producători care se bat pe aceeași piață. Există câteva zeci de branduri. Însă, la noi, acești producători reprezintă, mai degrabă, un sat din Italia. Neexistând competitivitatea internă, o politică, o idee despre export, importăm mai mult.

Totodată, suntem victimele acestui fenomen de aculturație. Despre vinul românesc nu se discută nimic pozitiv la nivel de societate. De asemenea, concurența este foarte dură. Suntem victimele Spaniei, Franței, Italiei, Portugaliei, dacă vorbim despre piața europeană de vinuri.

„Republica Moldova are jumătate din capacitatea României de producție, dar exportă de cinci ori mai mult"

Ziare.com: Cum se poziționează industria de vin din România, față de cea din Republica Moldova?

C.I.: Republica Moldova e un exportator net de vin. Problema la ei este cu piața internă, care e foarte mică, la fel și puterea de cumpărare a cetățenilor. Singura lor șansă a fost exportul. Astfel, s-au creat niște mecanisme de export. Republica Moldova are jumătate din capacitatea României de producție, dar exportă de cinci ori mai mult. Portugalia are capacitate similară de producție cu cea a României, dar exportă de 18 ori mai mult. Chile exportă de 50 de ori mai mult decât România, cu aceeași suprafață de exploatare. Însă, statele care nu sunt membre EU beneficiază de o relaxare a legislației. Există niște avantaje competitive care țin de legislație, de climă, sunt mai multe cauze.

Domeniul-cheie în care România ar putea deveni principalul jucător din sud-estul Europei. ”O să ne asigurăm gradul de autosuficienţă în ţară”

România poate deveni în următorii patru ani cea importantă ţară de sud-estul Europei la produse procesate, cu ajutorul programelor naţionale şi europene destinate procesării, a declarat,...

Drum Iași-Chișinău-Odesa și poduri peste Prut. Maia Sandu a dezvăluit promisiunile președintei Comisiei Europene

Șefa de stat a Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a promis un plan de investiții pe baza căruia se vor construi drumul Iași -...