Violența în familie, fenomenul odios pe care România nu știe să-l stârpească. Femei ucise cu ordinul de protecție în mână

Vineri, 07 Ianuarie 2022, ora 03:35
2615 citiri
Violența în familie, fenomenul odios pe care România nu știe să-l stârpească. Femei ucise cu ordinul de protecție în mână

Femei, copii, bătrâni cad zilnic victime abuzurilor psihice și violenței, în România. De cele mai multe ori, pericolul vine tocmai de la cei care ar trebui să le ofere protecție.

Conform rapoartelor Ministerului Afacerilor Interne, anul trecut, în România, până în luna noiembrie, au fost eliberate peste 7.800 de ordine de protecție. Multe nu au fost respectate astfel că persoanele vulnerabile au fost bătute sau ucise chiar în sânul familiei.

Ana Măiță, președintele Asociației ”Mame Pentru Mame” și sociologul Ana Bulai au explicat pentru Ziare.com de ce acest fenomen este greu de stăvilit în România.

Ana Măiță: ”Acest fenomen se întâmplă deoarece bătaia femeilor a fost banalizată”

Președintele Asociației ”Mame Pentru Mame” a explicat de ce femeile acceptă să se întoarcă la partenerii violenți deși au fost la un pas să fie ucise de către aceștia dar și de ce autoritățile nu reușesc să salveze persoanele vulnerabile. Iar acest lucru se întâmplă chiar și în cazul femeilor care au cerut ajutorul statului și chiar au divorțat de soții agresivi.

”Nu reușim să salvăm nici măcar acele femei care au făcut acei pași legali pentru a ieși dintr-o relație abuzivă și pentru a se proteja de agresori. Este vorba despre femeile care au făcut plângere la poliție, au obținut ordin de protecție, au divorțat și s-au separat inclusiv locativ de partenerii agresivi. Vedem cazuri în care femeile sunt agresate și ucise cu ordinul de protecție în mână.

Iar acest fenomen se întâmplă deoarece bătaia femeilor este banalizată în România și în tot spațiul est-european, dar nu numai. Face parte din mentalul nostru colectiv, încă gândim că ”femeia a făcut ea ceva de este bătută”. Iar al doilea motiv este că nu avem o metodă obiectivă, eficientă, de monitorizare a ordinului de protecție. Nu este pusă în aplicare legea pentru brățara electronică, modalitate ce ar împiedica apropierea agresorului de victimă. Sunt cazuri în care agresorul ia victima prin surprindere însă, în cele mai multe cazuri, violențele se întâmplă pentru că femeia permite apropierea”, a explicat Ana Măiță.

Reprezentanta ”Mame Pentru Mame” spune că în România este foarte greu să se mențină această distanță între agresor și victimă mai ales pentru că cei violenți știu să își manipuleze familia.

”Agresorii, de cele mai multe ori, sunt persoane foarte manipulative, persoane care știu să se victimizeze foarte bine astfel încât să obțină milă din partea unei femei pe care au torturat-o uneori și decenii întregi.

Spun că vor să vadă copilul, că s-au schimbat, fac gesturi frumoase, plâng, se roagă de victimă, iar aceasta este foarte susceptibilă în a ceda și a îi permite agresorului să se apropie de ea ceea ce, evident, nu se termină bine”, a spus Ana Măiță.

”Statul român nu este dispus să investească în protecția victimelor violenței în familie”

”Dacă ar exista o metodă tehnică și la noi, poate aceste cazuri ar fi prevenite. Dar statul român nu este dispus să investească în protecția victimelor violenței în familie. Iar singurul lucru pe care îl putem face noi, societatea civilă, este să strângem fonduri să facem case de protecție ale căror adrese să le ținem secrete și să putem găzdui pentru o perioadă victimele violenței în familie care fug de acasă, care sunt hărțuite.

Pot să confirm că am multe cazuri din absolut toate păturile sociale, femei cu nivele foarte variate de educație și posibilități financiare, de la cele din categoriile vulnerabile până la profesoare universitare, avocate, profesioniști care au toate pârghiile și toate relațiile să facă pașii legali de a se extrage dintr-o astfel de relație abuzivă. Este la fel de greu și pentru o avocată sau o judecătoare ca și pentru o femeie care face parte dintr-o comunitate vulnerabilă”, a explicat președinta Mame Pentru Mame.

De altfel, de curând, în spațiul public a apărut povestea unei judecătoare lovite și spionate de soț, colonel de armată.

”Femeile din păturile sociale superioare tind să ascundă mai mult astfel de violențe”

Deși fac parte dintr-o clasă socială superioară, multe femei abuzate ascund aceste probleme de rușine. Iar când în sfârșit se gândesc să vorbească, lucrurile sunt aproape scăpate de sub control.

”Butoanele psihologice care se apasă sunt identice la toată lumea. Pe de altă parte, femeile din păturile superioare tind să ascundă mai mult astfel de violențe pentru că stigma socială le afectează mai mult.

Sau cel puțin așa percep ele. ”Cum să se afle că eu sunt bătută de soț?” sau ”Cum să merg eu să operez a doua zi când m-a dat soțul cu capul de calorifer, iar eu am stat în poziție fetală și am plâns toată noaptea”. Este foarte greu”, a spus Ana Măiță.

Victimele se feresc să vorbească cu persoane apropiate din anturajul lor de teamă să nu fie judecate.

”Eu fac voluntar această consiliere prin telefon. Am 5-7 cazuri pe săptămână. Le învăț cum să procedeze legal, la ce instituții să meargă, dar cel mai important pentru ele este faptul că stau de vorbă cu ele și nu le judec. Îmi dau seama că ele s-au ferit să vorbească cu oricine din cercul lor apropiat, cu prietene, cu mame, vorbesc cu un străin. Le este foarte rușine și este groaznic să simți această rușine a femeii că este bătută. Iar acest lucru înseamnă că este foarte mare în societatea românească”, a mai spus reprezentanta organizației de femei.

”Noi le-am văzut pe mamele noastre răbdând”

Potrivit Anei Măiță, toate victimele spun că este o banalizare a acestei violențe care începe încet, încet.

”Accepți că țipă la tine, că te înjură, că te terorizează psihic. Românca este foarte rezistentă în astfel de situații pentru că este ceva generațional.

Noi le-am văzut pe mamele noastre rezistând la astfel de violențe. Și atunci este un comportament învățat. Dacă noi ne-am fi văzut mamele divorțând la prima abatere, nu am fi stat să suportăm injurii, amenințări și batjocuri și bătăi în cele din urmă. În alte societăți, femei de 35-40 sunt deja la a treia generație de femei care nu acceptă așa ceva. Și-au văzut nu numai mamele divorțând ci și bunicile.

Însă, o altă abordare, care nu este foarte populară la noi dar începe să se acorde importanță în societăți care au avansat puțin în acest domeniu, este reabilitarea bărbaților. Pentru că și ei sunt formați de ceea ce au văzut în casă. Cumva s-a depășit momentul în care agresorul este 100% demonizat. S-a luat un pic distanță de această viziune și se încearcă reabilitarea prin consiliere psihologică, terapie de grup. Pentru că, divorțează de prima soție pe care o bate și o terorizează psihic dar așa va face și cu următoarea parteneră și atunci, din punct de vedere societal nu este convenabil doar sa-l pedepsești și atât că să încerci să-l și reabilitezi pe agresor.

Dar noi mai avem cale lungă până acolo. Noi nu suntem în stare să protejăm femeile cu ordin de protecție, ce șanse are cea care nu și-a făcut curaj să facă o plângere la poliție. Este un eșec teribil al autorităților”, a conchis reprezentanta Asociației ”Mame Pentru Mame”.

Sociologul Ana Bulai: ”Trăim într-o cultură a violenței care nu se atenuează într-o perioadă scurtă de timp”

Pe de altă parte, sociologul Ana Bulai a explicat că în societatea românească este considerat ”naturală” autoritatea soțului asupra soției.

”Noi am trăit și trăim într-o cultură a violenței care nu se atenuează într-o perioadă scurtă de timp. Mulți, iar aici mă refer la noi, ca societate, am trăit în familii în care bătaia era o metodă corecțională destul de frecvent întâlnită în care autoritatea bărbatului asupra femeii era instituită foarte serios. În anii '90 făceam studii sociologice în care majoritatea răspundea pozitiv la ideea că bărbatul are dreptul ”natural” să își agreseze fizic și verbal soția”, a spus sociologul.

”Gestionarea persoanelor vârstnice este foarte puțin controlată de către stat”

Specialista în sociologie a mai adus în prim-plan o altă problemă a noastră. Și anume aceea a protecției vârstnicilor. Bătrânii sunt bătuți și umiliți chiar de către cei pe care i-au crescut. Astfel, ajungem să auzim despre cazuri în care copiii, deveniți adulți, își ucid cu sânge rece mamele, tații sau bunicii.

”Pe de altă parte, facem parte dintr-o societate în care gestionarea vârstnicilor este foarte puțin controlată de către stat. Ea cade în special pe umerii familiei de apartenență, iar de aici apar și elemente de violență consistentă asupra persoanelor în vârstă, fenomen care se vede mai puțin la televizor.

Femeile, bătrânii și copiii sunt parte a acestei culturi a violenței moștenită de generații și care nu se rezolvă doar într-o după-amiază și cu un caz punctual. Este nevoie de o implicare foarte serioasă pe mai multe paliere instituționale”, a explicat Ana Bulai.

Preocuparea noastră în a crește cetățeni sănătoși la cap este slabă

Sociologul consideră că totul ar trebui să înceapă de la școală, de la educația timpurie.

”În primul rând, din punctul meu de vedere, educația în școală trebuie să aibă o componentă consistentă în acest demers. Pentru că o mare parte dintre părinții care își agresează fizic și verbal copiii sau se agresează ca parteneri de gestionare a familiei fac acest lucru pentru că nu cunosc alt mod de a-și gestiona conflictele.

Mulți dintre părinții care își bat copiii spun ”lasă că și pe mine m-a bătut tata și nu mi-a făcut rău” sau ”nu știu ce să-i fac atunci când îmi răspunde obraznic”. Iar acest lucru se întâmplă pentru că, preocuparea noastră ca societate, în sistemul de învățământ, în a crește cetățeni, oameni sănătoși la cap este foarte slabă.

Ne interesează să scoatem chimiști, fizicieni, matematicieni și analiști literari dar nu cetățeni echilibrați emoțional și părinți sănătoși în relația cu proprii copii” a mai spus Ana Bulai.

Sociologul a punctat că este absolut vital, în acest cerc al violenței, să facem educație parentală cu copiii în școală.

”Educația înseamnă o generație. Pe de altă parte sunt efecte care se pot vedea imediat într-un proces educațional. Dacă îi învățăm pe copii să raporteze violențele la care sunt supuși ei și membrii familiilor lor, am avea o imagine clară a acestui fenomen la nivelul autorităților”, a explicat Ana Bulai.

”Cel care își bate soția sau copilul e cel care ne agresează în trafic

Potrivit expertei, un al doilea pas este cel legat de pedeapsa exemplară a cazurilor pe care autoritățile le înregistrează în acest moment.

”Să nu uităm că din numărul mare al femeilor care depun plângeri la poliție împotriva partenerilor un număr foarte mic este luat în considerare, iar acțiunile poliției sunt foarte tolerante, iar în ultimul an, cazurile celebre au avut, în marea lor majoritate dacă nu chiar în toate, un istoric raportat de violență.

Însă ordinul de restricție nu a putut fi monitorizat de către poliție, intervențiile au fost în sensul împăcării părților și alte chestiuni de genul acesta, ca și cum poliția ar avea competență de mediere.

Ar trebui să avem campanii de informare și educare publică, cel puțin comparabile cu cele pentru vaccinare ori consumul de zahăr sau alcool. Trebuie să avem comunicare publică în care să încurajăm oamenii să intervină măcar prin anunțarea instituțiilor de forță. Noi avem o pudibonderie în spațiul public. Dacă îl vedem pe tată că își pocnește copilul sau pe soț că își lovește soția, ne spunem ”lasă-i în pace, este treaba lor, nu ne băgăm, ne încurcăm și pierdem timp cu reclamații”.

Este timpul să valorizăm bunul cetățean din noi și să încurajăm populația să reclame și să intervină pentru sancționarea acestor cazuri de violență punctuală care, în timp, nesancționate, se transformă într-o plagă ce ne alterează pe noi toți.

Acela care își bate azi copilul, soția, este și cel care este nesimțit în trafic, cel care încalcă regulile sociale în 9 din 10 cazuri, este cel care ne agresează, mai devreme sau mai târziu, pe noi toți, cu aceeași nesimțire pe care o are cu membrii proprii familii”, a explicat sociologul Ana Bulai.

Brățările electronice. Avem lege de un an dar abia peste câteva luni va începe un program-pilot

După mai mulți ani de tergiversări, în România, Proiectul de lege pentru monitorizarea electronică a trecut de Camera Deputaților în 21 aprilie 2021 iar câteva săptămâni mai târziu, pe 17 mai 2021, legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Legea a fost cerută cu insistenţă de societatea civilă după ce statisticile au scos la iveală că în România 30-40% din ordinele de protecţie sunt încălcate. Anul trecut, Declic a făcut și o petiție online în acest sens, semnată de zeci de mii de români.

Astfel, conform legii, primele persoane care vor „beneficia” de aceste dispozitive vor fi cele vizate de un ordin de restricţie emis pentru violenţă domestică, deoarece în 2022 legea intră în faza-pilot, cu costuri estimative în valoare de 3.490.000 de euro.

Sistemul informatic de monitorizare electronică (SIME) va deveni operațional cel mai târziu la data de 1 martie 2022. Într-o primă etapă, monitorizarea electronică se va aplica în sistem pilot, pentru cazurile de violență domestică în care a fost emis un ordin de protecție.

Citeste si:
Alina Gorghiu neagă zvonurile privind remanierea unor miniștri: ”Orice remaniere este atributul premierului”
Alina Gorghiu neagă zvonurile privind remanierea unor miniștri: ”Orice remaniere este atributul premierului”
Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a declarat luni, 8 august, că în interiorul PNL nu s-a discutat despre o remaniere. Gorghiu a fost întrebată de jurnaliști la Palatul...
Scenariu: măștile de protecție, obligatorii în școli. Condițiile anunțate de Rafila pentru ca ”lucrurile să rămână sub control”
Scenariu: măștile de protecție, obligatorii în școli. Condițiile anunțate de Rafila pentru ca ”lucrurile să rămână sub control”
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunțat luni, 8 august, că recomandarea sa este ca măștile de protecție să fie purtate în continuare în școli. Rafila a fost întrebat,...