Cum a „intrat la apă” Viorel Hrebenciuc încercând să fie „pe val”: Atent la „Binom”, condamnat pentru o găinărie ANALIZĂ

Joi, 30 Decembrie 2021, ora 20:30
11702 citiri
Cum a „intrat la apă” Viorel Hrebenciuc încercând să fie „pe val”: Atent la „Binom”, condamnat pentru o găinărie ANALIZĂ
Viorel Hrebenciuc, la Înalta Curte, pe data de 25 aprilie 2017, pe vremea când se lupta cu „Binomul”. FOTO: Ionuț Mureșan

Supranumit „eminența cenușie a PSD”, Viorel Hrebenciuc a fost vizat de două dosare penale: Dosarul retrocedărilor ilegale din Bacău și Dosarul GigaTv. Hrebenciuc a fost atât de concentrat în a scăpa de primul proces (interceptări ilegale ale SRI, Protocoalele din Justiție, „culoarele” din instanțe), încât a văzut prea târziu că judecătorii l-au „executat” cu 3 ani în dosarul privind intervențiile sale la CNA în favoarea televiziunii lui Gheorghe Ștefan zis „Pinalti”.

Pentru a înțelege de ce Viorel Hrebenciuc a trecut cu vederea problemele lui penale din Dosarul Giga TV (judecat pe rolul Curții de Apel București), trebuie să înțelegem „lupta” fostului deputat PSD cu „Binomul SRI-DNA” în perioada în care guvernarea PSD-ALDE a adus modificări Legilor Justiției și Codului Penal. Mai exact, este vorba de mega-dosarul retrocedărilor de păduri din județul Bacău, o fraudă de proporții în care a fost implicat Viorel Hrebenciuc.

De ce i se spune lui Hrebenciuc „eminența cenușie a PSD”

Viorel Hrebenciuc a „picat pe interceptare” în aprilie 2013 cu niște vorbe de duh memorabile, căreia i le adresa lui Paltin Sturdza. Ele dovedesc că Viorel Hrebenciuc era un tip care își calcula din timp fiecare mișcare:

„M-am uitat ce s-a întâmplat în toate țările din Europa de Est, care au intrat în NATO și în Uniunea Europeană înaintea noastră (…). Și am observat următorul lucru: toți miniștrii care s-au ocupat de privatizare în toate țările au fost arestați, și-n Polonia, și-n Cehia, și-n Ungaria. Bun, deci ăștia au fost arestați, toate guvernele care au făcut privatizări, și tot ce au făcut pe acolo. Zic: mă, oare de ce se întâmplă treaba asta? Păi, să-ți spun…când trebe să fim în NATO și-n Uniunea Europeană, marile transnaționale o să trebuiască să găsească terenul gol.

Oameni de afaceri care au câștigat bani, au intrat toți prin pușcării sau au probleme cu legea, în toate țările, nu eram noi… E clar că se va întâmpla și la noi treaba asta, vine valul și la noi. Păi vreau ca valul ăla să mă găsească… să fac, să n-am probleme, mă, și când o trece valul, o să ridic capu’ și-o să încerc să mă apuc să fac niște treburi serioase. Valul a trecut, domnu’ Sturdza, deci acuma îmi pot permite, avem reguli clare. (…) E altceva, nu mai merge cu porcării, nu mai ține, gata, s-a închis. Cine a făcut evaziune și nu l-a prins nimeni, să fie sănătos, și s-a și dovedit că așa cum au venit banii, așa i-au și cheltuit, că n-au avut creier”, spunea „eminența cenușie” a PSD.

Hrebenciuc, despre Legea 78/2000: „Deci, automat, suntem beliți!”

Tot Hrebenciuc fusese interceptat într-un alt dosar în timp ce îi explica lui Dan Șova cât de necesare sunt amnistia și grațierea. Discuția avea loc în toamna anului 2014 și vizau inclusiv Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corpuție.

„Hrebenciuc: Acum îţi spun cinstit, cu toată chestiunea, va trebui să facem într-un fel cu amnistia. Uite şi tu, mă că...

Șova: Amnistie şi graţiere obligatoriu!

Hrebenciuc: Pe cuvânt îţi spun, Dane, şi tu să le spui la partid asta.

Șova: Şi ştiţi ce trebuie făcut, domnul preşedinte - trebuie să, nu o să putem să abrogăm abuzul în serviciu dar…

Hrebenciuc: Şi mai e Legea 78. Boss, Legea 78/2000, că aici aceeaşi chestie spune. Aia e lege făcută de Stoica în 2000, atunci am aprobat-o ca tâmpiţii. Până acum câţiva ani lumea nu băga în seamă, nici procurorii nu se uitau la ea. Năstase a fost prima victimă a acestei legi. E un articol 13 care spune aşa: influenţarea în calitate de şef - nu şef. (...)

Șova: Aşa l-au băgat şi pe Liviu cu (dosarul privind – n.r.) Referendumul.

Hrebenciuc: Exact. Şi atunci, boss, ăsta este un articol doborâtor: orice telefon care îl dăm… înţelegi? Pe această lege, Dane, orice telefon îl dai, este influenţare. Dacă eu sun pentru un primar din Colegiu, noi trebuie să lămurim ce facem ca parlamentari, care e rolul nostru. Eu, dacă mă bat pentru un primar să îi dau bani la drum - că pe urmă mă văd oamenii acolo, nu? Mă iau de guler că nu rezolv cu drumul. E, în momentul acela e influenţare!

Șova: Da, da.

Hrebenciuc: Deci, automat, suntem beliţi”.

Dosarul Hrebenciuc-Romsilva – cum a fost retrocedat 16% dintr-un județ

Județul Bacău are, potrivit unei statistici din 2015 cu privire la Fondul Forestier, 270.000 de hectare de pădure, din care 43.227 de hectare au fost retrocedate în favoarea lui Paltin Sturdza cu ajutorul găștii lui Viorel Hrebenciuc.

Adică 16% din pădurile județului Bacău fac obiectul dosarului în care sunt implicați Viorel Hrebenciuc, Andrei Hrebenciuc (fiul fostului deputat PSD), prințul Paltin Sturdza, Tudor Chiuariu (fost ministru al Justiției) și Ioan Adam (fost deputat PSD).

Dosarul lui Hrebenciuc este o narațiune penală trasă la indigo după Dosarul Fermei Băneasa, în care Remus Trucă și prințul Paul Al României (fost Lambrino) au fost condamnați definitiv la pedepse grele cu închisoarea.

În esență, prințul Paltin Sturdza (descendent al familiei Ghika) și grupul de interese strâns în jurul lui au apelat la ajutorul lui Viorel Hrebenciuc pentru a obține retrocedări masive de păduri în județul Bacău. Problema e că anumite părți li se cuveneau, altele nu, procedura de retrocedare dura mult, astfel încât aceștia au apelat la sprijin politic (Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam) și la influența lor în mediul judecătoresc (fosta soție a lui Ioan Adam, Anca Roxana Bularcă, era judecătoare la Tribunalul Brașov) dar și în mediul avocaților (Tudor Chiuariu, ajuns ulterior ministru al Justiției).

Războiul lui Viorel Hrebenciuc cu „Binomul SRI-DNA

A urmat o perioadă în care inculpații din dosar, cu Viorel Hrebenciuc în frunte, au făcut tot posibilul să scape basma-curată. O „victorie de etapă” a fost anularea unor interceptări realizarate de „binomul” SRI-DNA.

Mai precis, în instanță s-a dovedită că SRI a făcut niște înregistrări, care apoi au fost transcrise de către niște ofițeri de poliție judiciară de la DNA. Problema e că interceptările ambientale au fost transcrise „după ureche”. De exemplu, Paltin Sturdza vorbește pe înregistrare despre „faza a doua”, iar în transcrieri apare „șpaga a doua”. Polițiștii care s-au ocupat de aceste transcrieri sunt vizați de un dosar penal separat.

După anularea acestor probe realizate de SRI, după epopeea completurilor de la Înalta Curte și după trimiterea dosarului spre rejudecare la Curtea de Apel Brașov, judecătorii au pronunțat pe 22 iulie 2021 o nouă decizie, dar asemănătoare celor din prinul ciclu procesual: 2 ani de pușcărie pentru Hrebenciuc.

E adevărat că, între timp, pe Tudor Chiuariu l-a scăpat Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), care n-a mai făcut apel la prima decizie de achitare, astfel că fostul ministru a rămas cu soluția pe fond.

În prezent, Dosarul Hrebenciuc-Romsilva se judecă din nou pe rolul Înaltei Curți, în apel, și are termen pe 13 ianuarie 2022, ora 12.00, când vor fi audiați doi martori: Lucica Anton şi Iulian Durlan.

Procese trase „la indigo”: Ferma Băneasa și Dosarul Hrebenciuc-Romsilva

Cam la fel s-a întâmplat și în Dosarul Fermei Băneasa: prințul Paul Al României și grupul de interese din jurul lui (milionarul Remus Truică, alături de israelienii Beny Steinmetz, Moshe Agavi și Tal Silberstein) au apelat la serviciile avocatului Robert Roșu care – în mod total nevinovat cum susține el și jumătate din Baroul București – i-a învățat cum să pună mâna pe terenuri.

Este important de menționat că Prințul Paul îi vânduse lui Remus Truică „blana ursului din pădure”, adică drepturile litigioase asupra Fermei Băneasa, urmând ca milionarul să se descurce cum știe ca să le obțină. La rândul lui, Remus Truică vorbise cu milionarii israelieni, care își cereau și ei partea.

La final, ICCJ i-a trimis la pușcărie pe: Remul Truică – 7 ani cu executare, Paul Al României – condamnat în lipsă la 3 ani și 4 luni cu executare, avocatul Robert Roșu – 5 ani cu executare, israelienii Benny Steinmetz și Tal Benjamin Silberstein – 5 ani cu executare. Dan Andronic (jurnalist, consultant politic), cel care le-a făcut „legătura” israelienilor cu prințul Paul, a fost condamnat cu suspendare la o pedeapsă de 3 ani.

Dosarul Giga Tv: „găinăria” lui Hrebenciuc pentru televiziunea lui „Pinalti”

În timp ce Viorel Hrebenciuc s-a implicat în „cruciada” contra „Binomului SRI-DNA”, acesta fusese trimis în judecată în 2015, la Tribunalul București, în Dosarul Giga Tv – o cauză care pare o „găinărie” pe lângă Dosarul Romsilva.

Viorel Hrebenciuc a fost acuzat de DNA că s-a implicat pentru a determina funcţionari din Consiliul Naţional al Audiovizualului (Laura Georgescu, Narcisa Iorga) pentru ca această instituţie să revină asupra deciziei de retragere a licenţei postului Giga TV - controlat de primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan „Pinalti”. Narcisa Iorga a fost acuzată de DNA că i-ar fi sugerat lui Gheorghe Ştefan în ce mod se poate redobândi licenţa şi la cine să apeleze pentru asta, nominalizându-l pe deputatul Viorel Hrebenciuc.

Întreaga poveste poate fi rezumată din următorul dialog interceptat de procurori în septembrie 2013:

„Viorel Hrebenciuc: Ia zi, Laura! Cum a fost?

Laura Georgescu: I-am dat şase (voturi – nota procurorilor.), eu cu Gubernat … ne-am abţinut, din considerente pe care o să vi le explic!

Viorel Hrebenciuc: Am înţeles! Am înţeles! Perfect!

Laura Georgescu: Omul are licență! (n.r. – se referă la „Pinalti”)

Viorel Hrebenciuc: Vreau să-ţi dea Dumnezeu sănătate cât îmi doresc şi mie!”

Pe data de 24 decembrie 2019, Tribunalul București a stabilit următoarele condamnări:

  • Laura Georgescu – 4 ani și 4 luni cu executare
  • Viorel Hrebenciuc – 3 ani cu executare
  • Gheorghe Ștefan – 3 ani și 9 luni cu executare
  • Narcisa Iorga – 3 ani cu executare

Cum au motivat judecătorii aplicarea pedepselor

Judecătorii au avut în vedere gravitatea rezultatului produs de infracțiunile celor patru: tulburarea însemnată a unei instituții publice care este garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale și este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale.

„Nu în ultimul rând (Tribunalul București - n.r.) are în vedere motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, respectiv solicitarea de a se reveni asupra unei decizii inițiale a CNA, de retragere a licenței audiovizuale pentru un post TV, solicitare venită din sfera politică, fără vreo legătură cu activitatea CNA de reglementare și control, de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale. Prin acțiunile inculpaților scopul urmărit, acela de a redă licență postului Gigă TV a fost realizat, cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare, iar acțiunile inculpaților au vizat un interes particular, politic, fiind ignorat în totalitate interesul public în domeniul comunicării audiovizuale al cărui garant este CNA," conchide instanța în motivarea pe care Ziare.com a publicat-o aici.

În apel, procesul a început pe data de 31 iulie 2020. Curtea de Apel București i-a audiat pe inculpații care au dorit să dea declarații până la sfârșitul anului, apoi a respins sesizarea Curții Constituționale formulată de avocați. În primăvara anului 2021 au avut loc dezbaterile pe fond, iar pe 18 mai 2021 judecătorii au rămas în pronunțare. E drept că instanța a amânat succesiv pronunțarea unei decizii definitive – mai exact de 4 ori – dar pe data de 14 septembrie Viorel Hrebenciuc a aflat verdictul: judecătorii i-au respins apelul, iar fostul deputat PSD a rămas cu pedeapsa de la fond, cea de 3 ani cu executare.

Gheorghe „Pinalti” Ștefan a fost mai ghinionist, dacă citim sentința penală: „Majorează cuantumul pedepsei rezultante aplicate inculpatului Gheorghe Ștefan de la 3 ani și 9 luni închisoare la 4 ani și 6 luni închisoare”.

Narcisa Iorga a avut, în schimb, noroc: a primit o pedeapsă de 3 ani cu suspendare în loc de 3 ani cu executare.

În ceea ce o privește pe Laura Georgescu, aceasta a rămas, ca Viorel Hrebenciuc, cu pedeapsa de la fond: 4 ani și 4 luni cu executare.

Pe data de 15 noiembrie 2021, Curtea de Apel a luat în discuție primul termen al contestației în anulare formulată de Viorel Hrebenciuc și de ceilalți inculpați împotriva deciziei definitive. Este vorba de o cale extraordinară de atac pe care aceștia o au la îndemână pentru a critica decizia, iar următorul termen al procesului este pe 10 ianuarie 2022.

Citește și:
A murit unul dintre cei mai apreciați președinți ai Pakistanului
A murit unul dintre cei mai apreciați președinți ai Pakistanului
Fostul preşedinte al Pakistanului, generalul Pervez Musharraf, a murit, după o lungă boală, la Spitalul American din Dubai, potrivit unui comunicat al armatei pakistaneze. Într-o...
Ce spune Marcel Boloș despre momentul rotativei din luna mai, când ar trebui să cedeze ministerul PSD. „Responsabilitatea în exercitatea atribuţiilor nu poate fi stopată dintr-o dată”
Ce spune Marcel Boloș despre momentul rotativei din luna mai, când ar trebui să cedeze ministerul PSD. „Responsabilitatea în exercitatea atribuţiilor nu poate fi stopată dintr-o dată”
Ministrul Marcel Boloş a declarat, sâmbătă, 4 februarie, la Realitatea Plus, despre rotaţia premierilor, că dacă protocolul se respectă aşa cum este el, mandatul său se termină pe data...
Comentarii