Care a fost cea mai mare spaimă trăită de Viorel Hrebenciuc la pușcărie și cum i-a convins pe judecători să-l elibereze MOTIVARE

Miercuri, 05 Octombrie 2022, ora 21:30
7434 citiri
Care a fost cea mai mare spaimă trăită de Viorel Hrebenciuc la pușcărie și cum i-a convins pe judecători să-l elibereze MOTIVARE
Pe întreaga durată a detenției, Viorel Hrebenciuc era înspăimântat că i se va opri defibrilatorul cardiac. FOTO: Ionuț Mureșan

Viorel Hrebenciuc – condamnat la 3 ani de pușcărie în urma contopirii pedepselor din dosarele Romsilva și GiGaTv – a fost eliberat după ce a executat o treime din pedeapsă, după ce le-a spus judecătorilor de la Tribunalul Ilfov că pe toată perioada detenției cea mai mare spaimă a lui era să nu aibă probleme cu aparatul pe care îl are montat la inimă.

Fosta „eminiență cenușie” a PSD a ieșit din penitenciar pe data de 6 iulie 2022, după ce a executat fracția din pedeapsă stabilită de lege pentru cei care au vârsta peste 60 de ani.

Ziare.com a consultat motivarea deciziei Tribunalului Ilfov prin care instanța de control judiciar i-a admis lui Viorel Hrebenciuc cererea de liberare condiționată, solicitare inițial respinsă de Judecătoria Sectorului 4.

„Atitudinea condamnatului faţă de procesul muncii pe tot parcursul executării pedepsei a fost una echilibrată – 12 zile câştigate. Stăruinţa în muncă pe timpul executării pedepsei exprimă capacitatea condamnatului de a-şi asigura existenţa în mod cinstit în stare de libertate. (…) Executarea pedepsei a început la data de 14.09.2021 şi urmează să expire la termen la data de 19.12.2023, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiţionate, condamnatul trebuie să execute fracţia de 1/3 din pedeapsă, respectiv 365 zile de închisoare. Comisia a constatat sub acest ultim aspect că deţinutul a executat, de la 14.09.2021 până la 14.04.2022, un număr total de 494 zile, dintre care 213 zile efectiv executate, 12 zile câștigate prin muncă și 269 zile arest preventiv, din care 24 zile conform Legii 169/2017 (n.r. - condiții improprii de detenție)”, reține instanța în documentul citat.

Viorel Hrebenciuc a fost adus din Penitenciarul Jilava la Tribunalul Ilfov pe data de 6 iulie 2022, cu o dubă, alături de teroristul Mohammad Munaf – și acesta din urmă formulând tot o cerere de eliberare.

Cei doi au coborât în curtea interioară a instanței și au fost introduși în camera de arest alături de mulți alți deținuți. Fostul politician a putut fi observat în antecamera sălii de judecată în timp de Munaf se afla în boxa arestaților, iar polițiștii de penitenciar îi escortau înapoi în arest pe cei ce terminaseră de vorbit în fața instanței.

Fostul strateg PSD, judecat în mare taină la Tribunalul Ilfov

Doar că, dintre toți deținuții, Viorel Hrebenciuc a fost judecat aparte, într-o altă sală de judecată, în urma unei decizii de ultim moment pe care instanța a justificat-o prin numărul mare de cauze din ziua respectivă.

Decizia de mutare a dosarului de liberare condiționată a lui Viorel Hrebenciuc n-a fost anunțată, nici consemnată pe lista de ședințe de la sala unde trebuia să aibă loc, așa că ședința de judecată a fost publică doar de drept, nu și de fapt.

Curioși în ce mod au decurs dezbaterile în aceste condiții, am consultat motivarea instanței, a cărei redactare și publicare pe portalul ReJust.ro a durat câteva luni, amânată probabil și de vacanța judecătorească.

În primul rând, din expozitivul documentului reiese că avocatul lui Viorel Hrebenciuc a apreciat că Judecătoria Sectorului 4 ar „preluat din retorica Parchetului” atunci când a decis că fostul politician nu a dat suficiente dovezi de îndreptare.

„Consideră că sentinţa penală pronunţată de Judecătoria Sector 4 ca fiind netemeinică şi parţial nelegală, având în vedere că instanţa induce un dublu standard, deşi apreciază corect cu privire la temeiul juridic sub care s-a judecat cererea petentului, cât şi cu privire la comportamentul şi stăruinţa petentului, ca fiind conforme, reţine, în schimb, în mod contradictoriu, că petentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, astfel atitudinea echilibrată devine insuficientă în raport cu participarea la programe şi activităţi educative şi de asistenţă psiho-socială. Apreciază exprimarea judecătorului de la instanţa de fond ca fiind nefericită atunci când a menţionat: „chiar şi dânsul trebuie să facă dovada temeinică a îndreptării comportamentului în raport de valorile sociale şi morale protejate de lege”. Totodată arată că instanţa de fond a preluat din retorica Parchetului, care la momentul judecării cauzei pe fond a considerat că punerea de îndată a petentului în libertate, după o sucrtă perioadă petrecută în penitenciar, nu ar conduce la îmbunătăţirea mentalităţii colective cum că „justiţia merge”, se arată în motivare.

Cum i-a convins Hrebenciuc pe judecători să-l elibereze

Evident, procurorul de ședință s-a opus eliberării lui Hrebenciuc, apoi a venit rândul fostului politician. Instanța a redat în motivarea deciziei ce a spus Viorel Hrebenciuc în sala de judecată:

  • Contestatorul – petent (Hrebenciuc Viorel – n.r.), având cuvântul, arată că a executat fracţia de pedeapsă prevăzută de lege, respectiv 587 de zile faţă de vocaţia de 365 de zile, depăşind mai mult de 1/3 din pedeapsă, a dat dovadă de o bună disciplină, nu a avut nicio abatere, a fost recompensat, primind 45 de credite şi a desfăşurat activităţi lucrative.
  • Cu privire la lipsa dovezilor temeinice de îndreptare menţionate de reprezentantul Ministerului Public, arată că a participat la toate cursurile la care a fost înscris, fără a solicita altele în plus, ceea nu este adevărat, întrucât a solicitat verbal, în nenumărate rânduri, să participe şi la alte cursuri, însă cum erau cursuri de alfabetizare şi alte cursuri care nu se potriveau nivelului de educaţie, nu le-a urmat.
  • Consideră că îndreptarea sa nu a început la data de 14.09.2020 când a fost încarcerat, ci a început din data de 20.10.2014, în ziua în care, din respect pentru justiţie şi valorile sociale, arată că a demisionat din Parlamentul României, a renunţat la imunitate, a intrat în arestul preventiv, recunoscând toate faptele şi a renunţat la a mai apărea cu declaraţii în spaţiul public.
  • Menţionează faptul că în sarcina sa nu a fost stabilit niciun prejudiciu, aşa cum este menţionat în rechizitoriul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
  • Arată că pe parcursul celor 8 ani, a participat la peste 130 de termene de judecată, lipsind doar la un singur termen de judecată, atunci când a decedat fratele său, că nu a cerut nici probe în plus, nici martori, sprijinind astfel bunul mers al procesului penal.
  • Cu privire la dosarul său medical, arată că are instalat un defibrilator la inimă, ce nu poate fi supravegheat decât de medicul care l-a instalat, ori în cazul în care acesta ar avea probleme de funcţionare, în maxim o oră ar trebui să ajungă la medic.
  • Arată ca pe întreagă perioadă petrecută în penitenciar a fost înspăimântat de faptul că se poate întâmpla ceva cu defibrilatorul şi cu siguranţă că într-o oră nu ar putea ajunge la medicul său.
  • Cu privire la antecedentele penale menţionate în motivarea instanţei de fond, arată că într-unul dintre cele două dosare a renunţat să formuleze apel şi astfel cele două pedepse au putut fi contopite.
  • În concluzie, arată că regretă faptele comise.

Viorel Hrebenciuc - condamnat în două dosare: Romsilva și GiGaTv

Pe data de 14 septembrie 2021, fostul deputat Viorel Hrebenciuc a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Bucureşti, la 3 ani închisoare cu executare în dosarul Giga TV. În acelaşi dosar, fostul primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan a primit 4 ani şi 6 luni închisoare cu executare, fiindu-i majorată pedeapsa primită iniţial la Tribunalul Bucureşti. Fosta şefă a Consiliului Naţional al Audiovizualului Laura Georgescu a fost condamnată la 4 ani şi 4 luni închisoare cu executare.

În acest dosar, Viorel Hrebenciuc a fost acuzat că a intervenit pe lângă fosta șefă a CNA, Laura Georgescu, să îi determine pe ceilalți membri ai Consiliului să revină asupra deciziei de retragere a licenței postului tv al lui Gheorghe Ștefan zis „Pinalti”, Giga Tv.

Pe data de 22 iulie 2021, Curtea de Apel Brașov l-a condamnat pe Viorel Hrebenciuc, în al doilea ciclu procesual, la 2 ani de închisoare cu executare în Dosarul Romsilva. La Înalta Curte, Viorel Hrebenciuc și-a retras apelul formulat, așa că a rămas cu pedeapsa de la fond.

Ulterior, cele două pedepse au fost contopite, rezultând o condamnare de 3 ani de închisoare.

Acuzaţiile din acest dosar se referă la retrocedarea ilegală a 43.227 hectare de teren forestier în judeţul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva.

Prejudiciul calculat de DNA în acest caz se ridică la 1.421.800.870 lei (echivalentul a 303.888.615 euro), reprezentând contravaloarea terenului.

Viorel Hrebenciuc şi-a recunoscut faptele în faţa judecătorilor şi a spus că a acceptat să intervină pe lângă funcţionarii unor instituţii din Bacău pentru ca Paltin Gheorghe Sturdza să intre în posesia a 43.000 de hectare de pădure. În schimbul intervenţiei, Hrebenciuc urma să primească 12.000 de hectare, prin încheierea unui act adiţional pe numele fiului său.

Citește și:
Un român care a furat o sticlă de whisky riscă zece ani de închisoare
Un român care a furat o sticlă de whisky riscă zece ani de închisoare
Un român care a furat o sticlă de whisky în orașul american Jackson, statul Wyoming, riscă zece ani de închisoare. Departamentul de Poliție al orașului american Jackson (Teton, Wyoming)...
Dan Șova, salvat a doua oară de CCR în dosarul CET Govora: „Pur și simplu nu mai pot! Nu mai văd sensul!” FOTOGALERIE
Dan Șova, salvat a doua oară de CCR în dosarul CET Govora: „Pur și simplu nu mai pot! Nu mai văd sensul!” FOTOGALERIE
Fostul senator PSD Dan Șova a fost salvat a doua oară de o condamnare cu executare de către judecătorii CCR în dosarul CET Govora prin împlinirea prescripţiei, după ce a tras suficient de...