Un fost ministru explica de ce Iohannis nu poate fi acuzat de abuz de drept: Nu a subminat rolul si prestigiul Parlamentului, ci l-a aparat

Miercuri, 08 Martie 2017, ora 12:01
9230 citiri
Un fost ministru explica de ce Iohannis nu poate fi acuzat de abuz de drept: Nu a subminat rolul si prestigiul Parlamentului, ci l-a aparat

Fostul ministru si actual senator USR Vlad Alexandrescu critica proiectul de declaratie a Parlamentului care se afla pe ordinea de zi a plenului comun de miercuri si prin care presedintele Klaus Iohannis este acuzat de "abuz de drept" si de "uzurpare" a dreptului Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere, ca urmare a sesizarii depuse la CCR privind OUG 13.

"Adoptarea acestei declaratii de catre Parlament ar echivala cu o negare a ordinii constitutionale a Romaniei si ar avea consecinte grave asupra viitorului statului roman", a scris senatorul Vlad Alexandrescu pe Facebook.

Acesta aminteste ca proiectul arata ca Iohannis, sesizand CCR in privinta existentei unui conflict juridic de natura constitutionala dintre Guvern, pe de o parte, si Parlament si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta parte, ar fi "subminat rolul si prestigiul Parlamentului", intervenind in delegarea legislativa pe care acesta din urma o daduse Guvernului, ar fi comis "un abuz de drept, urmarind blocarea unui proces politic democratic", "uzurpand ilegal si abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere pentru activitatea sa".

"In primul rand, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2017 nu a fost un efect al delegarii legislative a Parlamentului catre Guvern prin Legea nr. 4/2017 de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante (Constitutia Romaniei, art 115, alin. 1).

La data de 31 ianuarie 2017, cand a fost adoptata OUG 13, Parlamentul se afla in sesiune extraordinara, fiind covocat inca din data de 9 ianuarie. Asadar, Legea nr. 4/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante nu mai avea aplicabilitate. De altfel, aceasta lege nici nu abilitase Guvernul de a emite ordonante in domeniul Justitiei, acest capitol lipsind complet din domeniile enumerate in lege.

In fapt, Guvernul Grindeanu nici nu a emis ordonante simple, ci doar ordonante de urgenta, tocmai pentru ca presedintii celor doua Camere convocasera Parlamentul in sesiune extraordinara intre 9 si 31 ianuarie. Acel tip de delegare legislativa de care vorbeste autorul declaratiei nu a produs efecte", explica Alexandrescu.

Fostul ministru sustine ca, "adoptand ordonante de urgenta, Guvernul a actionat in virtutea unui drept constitutional de a emite reglementari juridice primare numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora si de a se supune a posteriori puterii Parlamentului de a legifera (art. 115, alin. 4, 5 si 7) ".

El remarca faptul ca situatia extraordinara si urgenta modificarii Codului Penal si Codului de Procedura Penala prin OUG 13 nu a fost niciodata demonstrata, dar ca "Romania a fost aruncata intr-o criza de incredere in actul de guvernare - atat pe plan intern, cat si international - din cauza modului intempestiv si lipsit de transparenta in care Guvernul a inteles sa intervina, sa modifice si sa reglementeze prin instrumentul unei ordonante de urgenta intr-un domeniu atat de sensibil cum este cel al Justitiei".

Acesta precizeaza ca, folosind o prerogativa constitutionala, Iohannis a hotarat sa joace un rol in aceasta problema, numita "grava chestiune", inca din data de 18 ianuarie, cand a participat la sedinta de guvern.

"Luand act de regretabila decizie a Guvernului de a adopta Ordonanta de urgenta 13/2017 la data de 31 ianuarie si de a o publica in Monitorul Oficial, presedintele a facut uz de o alta prerogativa constitutionala, trimitand la 2 februarie o sezizare la Curtea Constitutionala a Romaniei in legatura cu existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern, pe de o parte, si Parlament si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta parte.

El nu a intervenit in niciun fel in calendarul deliberarii Curtii Constitutionale, aceasta fiind libera de a programa decizia sa in orice moment, inclusiv dupa cele zece zile in care ar fi intrat in vigoare prevederile incidente la Codul Penal. Fara sa intervina asadar in functionarea Curtii, presedintele si-a utilizat o alta prerogativa constitutionala, incercand din nou, de data aceasta, dupa adoptare, sa opreasca prevederile OUG 13 de a produce efecte in materia Codului Penal si sa protejeze dreptul de legiferare a Parlamentului in domeniul legilor justitiei", a amintit Vlad Alexandrescu.

In concluzie, spune senatorul, Klaus Iohannis nu a subminat rolul si prestigiul Parlamentului, ci l-a aparat, pentru ca a cerut CCR sa constate ca Guvernul si-a "exercitat abuziv competenta de legiferare, uzurpand astfel plenitudinea de competenta a Parlamentului in materie de legiferare intr-un domeniu extrem de sensibil".

El precizeaza ca factorul declansator al crizei politice din luna februarie a fost o actiune guvernamentala gresita.

"Caracterul gresit al actiunii Guvernului a fost recunoscut in mod neechivoc, atat prin declaratii ale prim-ministrului Sorin Grindeanu, cat si prin emiterea Ordonantei de Urgenta nr. 14/2017, care a abrogat Ordonanta de Urgenta nr. 13/2017.

De altfel, la data de 21 februarie, Parlamentul, unica instanta absoluta de legiferare in Romania, a respins printr-o lege adoptata practic in unanimitate OUG 13 si a adoptat prin lege OUG 14. Astfel, Parlamentul a confirmat actiunea presedintelui, potrivit careia Guvernul a gresit adoptand OUG 13.

Din desfasurarea evenimentelor lunilor ianuarie si februarie, se dovedeste ca Parlamentul a prelungit actiunea presedintelui, respingand OUG 13, adoptand OUG 14 si rezervandu-si competenta de legiferare in domeniul Justitiei, un domeniu extrem de important, asa cum am aratat, pentru credibilitatea interna si externa a Romaniei", incheie senatorul.

A.G.

Citeste si:
Un profesor de științe politice chestionează doctoratul generalului Ciucă: ”A văzut cineva teza savantului care abia știe să citească de pe o hârtie?”
Un profesor de științe politice chestionează doctoratul generalului Ciucă: ”A văzut cineva teza savantului care abia știe să citească de pe o hârtie?”
Fostul ambasador și consilier prezidențial Cătălin Avramescu, profesor universitar de Științe Politice, a postat pe Facebook mai multe întrebări legate de teza de doctorat a generalului...
Cîțu, despre revenirea USR în Guvern: „Nimeni nu a propus asta în conducerea PNL; Nu voi susține intrarea PSD în Executiv”
Cîțu, despre revenirea USR în Guvern: „Nimeni nu a propus asta în conducerea PNL; Nu voi susține intrarea PSD în Executiv”
Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat luni, 25 octombrie, că USR și PSD ar trebui să susțină guvernul minoritar condus de Nicolae Ciucă dacă vor să arate că își doresc să...
Sursa: Ziare.com