Cât de mult se teme Vladimir Putin de un asasinat. Politolog: ”Are mijloace de a-i șantaja pe toți, de a-i ține sub control” VIDEO

Sambata, 05 Martie 2022, ora 02:32
23908 citiri
Cât de mult se teme Vladimir Putin de un asasinat. Politolog: ”Are mijloace de a-i șantaja pe toți, de a-i ține sub control” VIDEO

În ultima perioadă, liderul de la Kremlin a avut contacte tot mai limitate cu oamenii din jurul său. Oficial, este o măsură de distanțare din cauza pandemiei de COVID-19.

Mulți ar putea privi aceste măsuri exagerate, care au fost puse, în ultima perioadă și pe seama unor probabile tentative de asasinat. Vladimir Putin reduce o figură solitară, conducând armata Rusiei într-un război cu risc ridicat care amenință să distrugă economia țării sale. Se pare însă că lui Putin nu îi este atât de teamă pe cât ar părea.

Cristian Pîrvulescu: ”Există o adevărată obsesie, dar pentru un ofițer KGB foarte violent nu mă miră”

Profesorul de științe politice Cristian Pîrvulescu a explicat într-un interviu pentru Ziare.com ce ascunde de fapt această atitudine distantă a președintelui Rusiei.

”Aceasta nu este o atitudine nouă. În orice caz este o atitudine imperială, distantă, deja de foarte multă vreme. Gândiți-vă la acele filme în care îl vedem venind singur pe coridoarele Kremlinului pentru a ajunge pe un autentic tron care predomină întreaga lume. Nu este o situație nouă dar a fost mult amplificată de pandemia de COVID.

Masa aceea mare, distanța foarte mare de persoanele din jur este dictată de protecție mai ales cu acei interlocutori care nu acceptă să fie testați de către autoritățile sanitare ruse. Pentru că cei care acceptă pot să stea ceva mai aproape, având certitudinea că nu sunt infectați în ultimele ore.

Acest lucru s-a întâmplat cu Emmanuel Macron dar și cu Viktor Orban care nu poate fi considerat un adversar al lui Vladimir Putin, din contră. Nu cred că această atitudine este legată de frica de atentat.

Pe de altă parte există o adevărată obsesie însă, pentru un fost ofițer KGB foarte violent, nu mă miră, frica de otrăvire. Există laboratoare speciale care verifică tot. Nimic din ceea ce se mănâncă și se bea în context oficial sau neoficial de către președintele Rusiei nu este neverificat anterior”, a explicat politologul Cristian Pîrvulescu.

”Oligarhii nu au niciun interes să-l asasineze”

Dacă cineva ar vrea, totuși, să vrea să îl asasineze pe președintele rus, nu va face parte din rândul oligarhilor care încearcă mai degrabă să își vadă interesul financiar.

”În ceea ce privește cealaltă poveste și anume că cineva din dreapta pretoriană sau din zona oligarhilor ar putea să-l asasineze- oligarhii nu au capacitate și nici interes. În orice caz nu în acest moment. Sigur că vor să își apere afacerile dar nu pot să facă așa ceva. Gândiți-vă că nu s-a întâmplat în cazul lui Saddam Hussein, Muammar al-Gaddafi.

De ce s-ar întâmpla aici unde avem o structură de putere mult mai clară și cu protecție mult mai înaltă.

În realitate, căderea riscă să vină dinspre societatea rusă, aceea care pare manipulată, pare îndobitocită. Din rândul acesteia există foarte mulți care, împotriva sancțiunilor, iau atitudine. Acum se pedepsește cu închisoarea promovarea de știri false- iar acum știre falsă este că Rusia este în Război cu Ucraina și nu este o operațiune umanitară specială. Iar aceste sancțiuni nu au împiedicat 7000 de oameni de știință, cercetători și profesori universitari să semneze o scrisoare, așa cum nu i-a împiedicat pe alții să își dea demisia. Iar faptul că Putin cere rușilor să stea strâns uniți în jurul conducătorului este iarăși un simptom al lui de slăbiciune”, a mai spus politologul.

De ce nu vom asista la prăbușirea lui Vladimir Putin în viitorul apropiat

O înlăturare a lui Putin de la putere ar putea duce la o instabilitate extrem de mare în Rusia. Iar acest fapt este posibil pentru că în urma lui Putin nu poate nimeni să conducă cu adevărat țara.

”Însă, cu toate acestea, nu cred că Vladimir Putin se va prăbuși în următoarele săptămâni sau luni chiar dacă ar fi vorba despre un curs defavorabil al forțelor militare ruse. Nu se va întâmpla acest lucru peste noapte pentru că, fiind vorba despre o structură personalizată, nimeni nu va lua decizia să-l înlocuiască fără să știe care este pasul următor. Pericolul de dezmembrare al Rusiei este real. Ce se întâmplă după ce nu mai e Putin? Cine o să mai conducă? Nici Lavrov, nici Șoigu, nici Gherasimov, ca să dau exemple din zona apropiată, nici cei serviciile secrete nu au autoritatea aceasta.

Elțîn și familia lui au avut inteligența de a-l alege pe Putin din mulțimea de pretendenți și de a-l pune succesor. Aici nu există așa ceva”, a mai spus Cristian Pîrvulescu.

De fapt suntem într-o situație inedită. În principiu se spune că regimurile totalitare care sunt centrate pe cultul personalității nu se prăbușesc din interior ci prin război. Dar nu printr-un război precum cel din Ucraina ci prin unul mondial. Aici suntem într-o altă situație.

Este foarte complicat și pentru cei din jurul lui, dependența financiară, toate averile acestea pot fi oricând retrase de Putin. Are cheia tuturor, are mijloace de a-i șantaja, de a-i ține sub control. Nu este un om care se bazează pe încredere ci se bazează pe control și pe frică. Nu-l deranjează că celorlalți le este frică de el dar nu vrea să fie o imagine negativă. El vrea să fie un tiran care se gândește la binele omenirii. Pentru că el crede, în paranoia sa, că binele omenirii îl realizează acum iar ceilalți sunt dușmanii lui”, a mai arătat politologul.

Sugestii de ”înlăturare” a lui Putin de la un senator din SUA

Pe măsură ce forțele ruse avansează în Ucraina, senatorul american Lindsey Graham a cerut la televiziune în direct eliminarea lui Vladimir Putin, de către cineva apropiat scriu livemint.com și independent.co.uk.

"Cum se termină asta? Cineva din Rusia trebuie să se apropie de platou și să-l scoată pe tipul ăsta", a spus senatorul gazdei conservatoare Fox News TV.

Într-o declarație pe Twitter senatorul din Carolina de Sud a întrebat dacă președintele rus are un „Brutus” care să-l elimine și să pună capăt războiului.

„Există un Brutus în Rusia? ” întrebă senatorul, referindu-se la unul dintre asasinii domnitorului roman Iulius Cezar.

Fostul candidat la președinție s-a întrebat și dacă în armata rusă există „un colonel mai de succes Stauffenberg”, făcând aluzie la ofițerul german a cărui bombă nu a reușit să-l omoare pe Adolf Hitler în 1944.

„V-ați face țării dumneavoastră – și lumii – un serviciu grozav”, a spus el.

„Singurii oameni care pot rezolva acest lucru sunt rușii. Ușor de spus, greu de făcut. Dacă nu vrei să trăiești în întuneric pentru tot restul vieții tale, să fii izolat de restul lumii într-o sărăcie extremă și să trăiești în întuneric, trebuie să faci un pas în față”, a scris el.

Senatorul, care a fost în Congres timp de peste douăzeci de ani și considerat un aliat apropiat al fostului președinte Donald Trump, a prezentat o rezoluție prin care îl condamna pe președintele rus și comandanții săi militari pentru comiterea de „crime de război” și „crime împotriva umanității”.

Previziuni cutremurătoare de la un consultant în apărare

Consultantul european pentru apărare, doctorul Andy Scollick este convins că oamenii lui Vladimir Putin îl vor asasina în următoarele șapte zile. Iată ce a spus el conform irishmirror.ie: „Predicție sau, mai degrabă, ipoteză: Putin va fi asasinat de propriul său popor în următoarele 7 zile”.

Se pare că Vladimir Putin este furios în „ascunzătoarea” sa dintr-un lanț muntos din Rusia.

Surse de top de securitate au spus că liderul rus este nemulțumit de felul în care decurge războiul cu Ucraina și a sperat că totul se va termina în patru zile sau mai puțin.

Potrivit parlamentarului european Riho Terras, Putin a fost ascuns în „vizuina lui din Urali” și a adus cu el oligarhi ruși pentru a nu putea fugi din țară.

Un specialist în securitate care provine din West Cork a spus că președintele Rusiei, Vladimir Putin, va fi asasinat de propriul său popor.

Dr. Andy Scollick, care este consultant european de apărare, a lucrat anterior în analiza apărării, precum și în consiliere și a lucrat în sectoare din Ucraina, precum și în alte națiuni europene, din 2014 până în 2019 - relatează CorkBeo.

La distanță de generalii loiali

Rareori a arătat mai izolat decât în ​​două apariții recente, coregrafiate cu cercul său interior, unde stă la o distanță hotărâtă de cei mai apropiați consilieri ai săi, scrie BBC.com.

În calitate de comandant șef, responsabilitatea finală pentru invazie îi revine lui, dar s-a bazat întotdeauna pe un anturaj profund loial, mulți dintre care și-au început cariera și în serviciile de securitate ale Rusiei. Întrebarea este cine îi mai este apropiat, cine este ”urechea” lui Putin în acest moment cel mai fatidic al președinției sale?

Dacă cineva o face, este confidentul de multă vreme Serghei Şoigu, care a imitat linia lui Putin de demilitarizare a Ucrainei şi de protejare a Rusiei de aşa-zisa ameninţare militară a Occidentului.

Acesta este un om care pleacă în excursii de vânătoare și pescuit cu președintele în Siberia și, în trecut, a fost privit ca un potențial succesor.

Însă în fotografia de mai jos îl vedem stând stânjenit lângă șeful forțelor armate.

Această fotografie a fost făcută la trei zile într-o campanie militară care se luptă cu rezistența ucraineană neașteptată și moralul militar scăzut.

„Șoigu trebuia să meargă la Kiev; el este ministrul apărării și trebuia să câștige”, spune Vera Mironova, specialist în conflicte armate.

El a fost creditat cu confiscarea militară a Crimeei în 2014. A fost și responsabil de agenția de informații militare GRU, acuzat de două otrăviri - atacul mortal din 2018 de la Salisbury în Regatul Unit și atacul aproape fatal asupra liderului opoziției Alexei Navalnîi în Siberia în 2020.

„Pare ca o înmormântare”, a comentat Vera Mironova.

Poate părea ciudat, dar expertul și scriitorul rus în securitate Andrei Soldatov consideră că ministrul apărării este încă cea mai influentă voce pe care o aude președintele.

”Șoigu nu este doar responsabil de armată, ci este și parțial responsabil de ideologie – iar în Rusia ideologia se referă mai ales la istorie și el deține controlul narațiunii”.

El a jucat un rol major în campaniile militare ale lui Vladimir Putin încă de când a comandat o armată în Războiul Cecen din 1999 și a fost în fruntea planificării militare și pentru Ucraina, supervizând exercițiile militare din Belarus luna trecută.

Unele rapoarte sugerează că acum a fost exclus din cauza începutului bâlbâit al invaziei Ucrainei și a rapoartelor despre moralul slab în rândul trupelor.

Întâlnirea cu Emmanuel Macron, la 4 metri distanță

Pe 8 februarie, cu două săptămâni înainte să ordone invazia asupra Ucrainei, Vladimir Putin a stat la o distanță de 4 metri de Emmanuel Macron.

Președintele francez a refuzat cererea Kremlinului de a face un test rusesc pentru COVID-19 când a sosit să-l vadă pe președintele Vladimir Putin și, prin urmare, a fost ținut la distanță de liderul rus, au declarat două surse din anturajul lui Macron potrivit abc.net.

Două surse, care cunosc protocolul de sănătate al președintelui francez, au spus că lui Macron i s-a dat de ales: fie accepta un test PCR făcut de autoritățile ruse și i s-ar fi permis să se apropie de Putin, fie refuza și, după cum s-a văzut, a trebuit să respecte distanțarea socială ”mai strictă”.

”Știam foarte bine că nu înseamnă strângere de mână și acea masă lungă”, a spus una dintre surse. ”Dar nu am putut accepta ca ei să pună mâna pe ADN-ul președintelui”.

Macron făcuse, în schimb, un test PCR francez înainte de plecare. Iar când a ajuns în Rusia, medicul său i-a făcut un test antigen.

”Rușii ne-au spus că Putin trebuie să fie ținut într-o bulă strictă de sănătate”, au precizat surse din anturajul președintelui Franței.

Joi, la trei zile după ce Macron și Putin s-au întâlnit cu distanțarea socială, liderul rus l-a primit pe președintele Kazahstanului Kassym-Jomart Tokayev.

Cei doi și-au dat mâna și s-au așezat unul lângă celălalt, despărțiți doar de o măsuță de cafea.

Când a început războiul împotriva Ucrainei

La 24 februarie, în jurul orei 5:30, Vladimir Putin a decis derularea unei operațiuni militare speciale ”pentru demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”. Forțele armate ruse au lovit infrastructura militară ucraineană, aviația, facilitățile de apărare aeriană, aerodromurile militare. Trupele ruse au invadat Ucraina din Rusia continentală, Belarus și Crimeea, arată Wikipedia.

În același timp, formațiunile armate ale PRD și RPL au început ostilitățile împotriva forțelor armate ale Ucrainei de-a lungul întregii linii de front din Donbass și au continuat ofensiva în mai multe locuri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că obiectivul principal al acestor acțiuni militare este eliminarea Ucrainei ca stat. Ucraina a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia.

NATO a activat pentru prima dată planurile de apărare pentru Europa de Est.

Cine este Vladimir Putin

Vladimir Vladimirovici Putin s-a născut la 7 octombrie 1952 în orașul Leningrad (URSS). Acum se numește Sankt Petersburg. A fost ofițer de informații iar ca politician a ocupat funcțiile de președinte (1999–2008, 2012–) al Rusiei și prim-ministru al țării (1999, 2008–2012), scrie britannica.com.

Cariera lui Putin

Vladimir Putin a studiat dreptul la Universitatea de Stat din Leningrad, unde era tutorele lui Anatoly Sobchak, mai târziu unul dintre principalii politicieni reformişti ai perioadei perestroika. Putin a servit 15 ani ca ofițer de informații străine pentru KGB (Comitetul pentru Securitatea Statului), inclusiv șase ani la Dresda, Germania de Est.

În 1990 s-a retras din serviciul activ al KGB cu gradul de locotenent colonel și s-a întors în Rusia pentru a deveni prorector al Universității de Stat din Leningrad, responsabil pentru relațiile externe ale instituției. La scurt timp după aceea, Putin a devenit consilier al lui Sobchak, primul primar ales democratic din Sankt Petersburg.

A câștigat rapid încrederea lui Sobchak și a devenit cunoscut pentru capacitatea sa de a duce lucrurile la bun sfârșit; până în 1994 ajunsese la postul de prim viceprimar.

În 1996, Putin s-a mutat la Moscova, unde s-a alăturat personalului prezidențial ca adjunct al lui Pavel Borodin, administratorul șef al Kremlinului. Putin s-a apropiat de colegul lui Leningrad Anatoly Chubais și a urcat în funcții administrative.

În iulie 1998 președintele Boris Elțin l-a numit pe Putin director al Serviciul Federal de Securitate (FSB; succesorul intern al KGB), iar la scurt timp după aceea a devenit secretar al influentului Consiliului de Securitate. Elțîn, care căuta un succesor l-a numit pe Putin prim-ministru în 1999.

Deși era practic necunoscut, ratingul de aprobare public al lui Vladimir Putin a crescut atunci când a lansat o operațiune militară bine organizată împotriva rebelilor secesioniști din Cecenia. Obosit de anii de comportament neregulat al lui Elțin, publicul rus a apreciat răcoarea și hotărârea lui Putin sub presiune. Astfel a avut succes în alegerile parlamentare din decembrie.

Primul și al doilea mandat ca președinte al Rusiei

La 31 decembrie 1999, Elțin și-a anunțat în mod neașteptat demisia și l-a numit pe Putin președinte interimar. Promițând să reconstruiască o Rusie slăbită, Vladimir Putin, auster și rezervat, a câștigat cu ușurință alegerile din martie 2000 cu aproximativ 53% din voturi. În calitate de președinte, el a căutat să pună capăt corupției și să creeze o economie de piață puternic reglementată.

Putin a reafirmat rapid controlul asupra celor 89 de regiuni și republici ale Rusiei, împărțindu-le în șapte noi districte federale, fiecare condusă de un reprezentant desemnat de președinte.

El a eliminat, de asemenea, dreptul guvernatorilor regionali de a sta în Consiliul Federației, camera superioară a parlamentului rus. A luat măsuri pentru a reduce puterea finanțatorilor nepopulari și a magnaților mass -media ai Rusiei – așa-numiții ”oligarhi” – prin închiderea mai multor instituții de presă și declanșarea procedurilor penale împotriva numeroaselor figuri importante.

El s-a confruntat cu o situație dificilă în Cecenia, în special din partea rebelilor care au organizat atacuri teroriste la Moscova și atacuri de gherilă asupra trupelor rusești din munții regiunii; în 2002 Putin a declarat campania militară încheiată.

Putin s-a opus ferm deciziei președintelui SUA, George W. Bush, din 2001 de a renunța la Tratatul anti-rachete balistice. Ca răspuns la atacurile din 11 septembrie asupra Statelor Unite în 2001, el a promis asistența și cooperarea Rusiei în campania condusă de SUA împotriva teroriștilor și a aliaților acestora, oferind utilizarea spațiului aerian al Rusiei pentru livrări umanitare și ajutor în operațiunile de căutare și salvare.

Cu toate acestea, Putin s-a alăturat cancelarului german Gerhard Schröder și președintelui francez. Jacques Chirac în 2002–2003 pentru a se opune planurilor SUA și Marii Britanii de a folosi forța pentru a înlătura guvernul lui Saddam Hussein în Irak.

Supraveghind o economie care sa bucurat de creștere după o recesiune prelungită din anii 1990, Putin a fost reales cu ușurință în martie 2004. La alegerile parlamentare din decembrie 2007, partidul lui Putin, Rusia Unită, a câștigat o majoritate covârșitoare de locuri.

Deși corectitudinea alegerilor a fost pusă sub semnul întrebării de observatorii internaționali și de Partidul Comunist al Federației Ruse, rezultatele au afirmat totuși puterea lui Putin. Cu o prevedere constituțională care îl forța pe Putin să demisioneze în 2008, el l-a ales pe Dmitri Medvedev ca succesor al său, urmând să revină în funcție în 2012.

Citeste si:
Prima țintă a Rusiei în cazul unui nou război mondial, anunțată de un apropiat al lui Putin
Prima țintă a Rusiei în cazul unui nou război mondial, anunțată de un apropiat al lui Putin
Un deputat rus, invitat recent la o televiziune a Kremlinului, a avertizat cu privire la un atac asupra unei capitale europene, spunând că orașul, în opinia sa, ar trebui să fie prima țintă...
Mircea Geoană, despre Rusia: „O ţară de o mare cultură, un contributor masiv la cultura universală”
Mircea Geoană, despre Rusia: „O ţară de o mare cultură, un contributor masiv la cultura universală”
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă, 25 iunie, la Cluj-Napoca, în cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania, că Rusia reprezintă "un...