Vladimir Putin se va folosi de victoria declarata din Siria, pentru a transmite NATO ca Rusia nu poate fi ignorata. In campanie electorala pentru a obtine al patrulea mandat de presedinte, liderul rus si-ar putea intoarce iarasi privirea catre Europa de Est, este avertismentul lansat de Bloomberg, printr-un interviu cu Eugene Rumer, directorul programului pentru Rusia si Eurasia din cadrul Institutului Carnegie pentru Pace Internationala.
"Putin a vrut sa demonstreze ca a obtinut rezultate semnificative si ca a bifat o victorie in Siria. (...) A reusit sa schimbe cursul razboiului civil. A salvat regimul clientelar si a reusit sa faca din Rusia o prezenta majora in aceasta parte a lumii, cum nu s-a mai intamplat de ani de zile", spune Rumer, care a fost responsabil de Rusia in cadrul Consiliului National pentru Informatii din SUA.
Potrivit acestuia, Vladimir Putin are un mesaj puternic, parte a campaniei pentru alegerile din acest an. "Suntem parte integranta a sistemului de securitate european. Nu puteti decide probleme majore de securitate europeana doar in cadrul NATO si sa le prezentati ca fiind un fapt. Avem si noi un loc la masa dezbaterilor, avem o voce, putem bloca prin veto orice decizie ar lua NATO. Am oprit cu succes extinderea NATO asa cum era conceputa acum 20 de ani. Suntem o mare putere globala, astfel ca ne ignorati cu riscurile de rigoare", este mesajul pe care Rusia il transmite zilele acestea, cand se desfasoara Conferinta de Securitate de la Munchen.
"Trupele NATO nu vor ajunge la St. Petersburg de la baza pe care o are in Estonia. Dar daca ne uitam la situatia de securitate, sa spunem din Europa in 1985 si de acum, diferenta este importanta.
Acel spatiu tampon, care este foarte important in gandirea strategica rusa asupra securitatii nationale, nu mai exista. Cum spunea Newt Gingrich in timpul campaniei din 2016, Estonia este in suburbiile St. Petersburg-ului. Sentimentul de siguranta pe care se baza Uniunea Sovietica era acest spatiu-tampon, care nu mai exista; si nu doar ca a disparut sfera externa din jurul imperiului, acum a disparut si cea interna", explica Eugene Rumer.
"Capacitatea Rusiei de a lansa actiuni in scopul destabilizarii trebuie sa fie in mintea liderilor din tarile baltice in permanenta", spune Rumer, in contextul unei analize asupra situatiei din Ucraina. Acesta avertizeaza "ca experienta ucraineana a sensibilizat aceste tari si, in general, Alianta Nord-Atlantica in legatura cu amenintarile, demonstrate prin armamentul rus, astfel ca sunt necesare vigilenta si masuri de aparare".
Data alegerilor prezidentiale din Federatia Rusa, la care Vladimir Putin si-a anuntat candidatura, a fost stabilita oficial pentru 18 martie 2018, la exact patru ani de la anexarea Peninsulei Crimeea.
Vladimir Putin ar ajunge, astfel, la cel de-al patrulea mandat de presedinte.
Din 2000 pana in 2008, el a avut doua mandate a cate patru ani fiecare, apoi a detinut, temporar, functia de premier.
Incepand din 2012, in urma unui amendament constitutional, Putin a ramas in functie inca sase ani.
Daca va ramane in functie pana in 2024 si incluzand si anii cat a fost la putere ca prim-ministru, Vladimir Putin va deveni cel mai longeviv lider rus, dupa Stalin, care a condus Kremlinul vreme de 29 de ani.