Ce ascunde un atentat ratat? Planul Moscovei: tensionarea relatiilor dintre Romania si Ucraina

Sambata, 03 Martie 2018, ora 19:00
21169 citiri
Ce ascunde un atentat ratat? Planul Moscovei: tensionarea relatiilor dintre Romania si Ucraina

In septembrie 2017, presedintele Klaus Iohannis anunta oficial ca isi anuleaza vizita programata in Ucraina din cauza ca parlamentul de la Kiev a votat o lege a educatiei care limiteaza drepturile minoritatii romane de pe teritoriul ucrainean sa aiba acces la invatamant in limba materna.

Duminica, 25 februarie, la cinci luni distanta, SBU (Serviciul de informatii ucrainean) anunta printr-un comunicat ca a dejucat incendierea a doua scoli romanesti de catre reprezentanti ai Kremlinului.

"Serviciul de Securitate al Ucrainei, datorita actiunilor bine coordonate, a prevenit intentiile unor persoane asociate serviciilor speciale rusesti de a incendia doua scoli cu predare in limba romana din Regiunea Cernauti (Ucraina) ce ar fi putut rani si lua viata a mai multor copii. Ucraina condamna cinismul si lipsa de umanitate a regimului de la Kremlin care fara a se ascunde intreprinde actiuni de terorism chiar si impotriva unor copii", a declarat intr-o conferinta de presa ambasadorul Ucrainei in Romania Oleksandr Bankov.

Conform informatiilor oficiale, Vladimir Putin (foto) si-a trimis agentii sa provoace o criza diplomatica intre Romania si Ucraina exact pe cea mai sensibila tema a dialogului dintre cele doua state - problema minoritatilor nationale.

"Agenti ai SBU au impiedicat comiterea unor actiuni indraznete de provocare in regiunea Cernauti. Autorii, identificati de SBU, primisera din Rusia plati in avans pentru incendierea a doua scoli romanesti din Bucovina", se arata in comunicatul serviciului de informatii ucrainean, citat de agentia Mediafax.

Un limbaj diplomatic neobisnuit

Reactia ambasadei Rusiei la Bucuresti a fost dura, acuzand serviciul de informatii din Ucraina de minciuna si distribuire de informatii false.

"Ambasada Federatiei Ruse remarca cu regret ca mai multe surse din mass-media din Romania cu usurinta au cules si au reprodus in masa o stirea falsa, lansata de asa-zisul Serviciu de securitate al Ucrainei (SBU), care, dupa cum stie bine toata lumea, are mai mult de 10 de ani de cand este o institutie controlata de catre CIA in aceasta tara. In mod evident, confruntandu-se cu un deficit de idei noi, urmasii neo-nazisti de-a lui Bandera din Kiev au recurs din nou la minciuni provocatoare despre presupusul plan, urzit de servicii ruse speciale pentru a arunca in aer crucisatorul 'Ucraina', demult lasat imobilizat pe chei si ruginit, pentru a organiza atacuri asupra 'Societatii Culturii Maghiare din Transcarpatia', si, totodata, sa si incendieze vreo doua scoli cu predare in limba romana din regiunea Cernauti.

Chiar si Ministerul roman de Externe nu a ramas deoparte si si-a exprimat 'ingrijorarea cu privire la'... Obiectivele organizatorilor acestei provocari sunt evidente. Regimul de la Kiev, cel ce sufera de 'mania grandorii nationale' ar dori sa distraga atentia vecinilor sai de la acea politica de ucrainizare fortata, pe care o urmareste in mod constant, si care s-a manifestat cel mai viu prin adoptarea 'Legii Educatiei' cu caracter discriminatoriu", se arata in comunicatul Ambasadei Rusiei la Bucuresti.

Comunicatul nu are nicio legatura cu uzantele diplomatice, e agresiv si seamana mai mult cu un discurs politic populist plin cu epitete si acuzatii. Aceasta duritate de limbaj poate fi interpretata ca o reactie la "dejucarea" unui plan de tensionare a relatiilor dintre Romania si Ucraina.

Presedintele Iohannis l-a primit pe Petro Porosenko la Bucuresti, in 2016, dar a refuzat vizita oficiala la Kiev din octombrie 2017 din cauza politicii anti-minoritati promovata de Ucraina, foto: Hepta.ro

Ministerul de Externe, strategia amanarii

Din pacate, reactia statului roman a fost firava, iar comunicatul Ministerului de Externe tinde sa amane luarea in serios a amenintarilor din Bucovina, sa se pozitioneze si sa arate ca e interesat de securitatea minoritatii romanesti care traieste in Ucraina.

"Am luat nota cu preocupare de informatiile prezentate public de Serviciul de Securitate al Ucrainei privind tentativele de incendiere a unor scoli cu predare in limba romana din regiunea Cernauti. In prezent, intreprindem demersurile necesare privind obtinerea de elemente suplimentare referitoare la circumstantele producerii acestor tentative, precum si a modului in care au actionat autoritatile ucrainene in drept in aceasta situatie", se arata in comunicatul Ministerului de Externe, citat de Mediafax.

In data de 18 martie, in Rusia vor fi alegeri. Vladimir Putin candideaza pentru un nou mandat de sase ani. Nu exista niciun fel de emotie in ce priveste realegerea sa. Singura problema care-l deranjeaza pe noul tar e participarea la vot.

Confruntarea dintre manifestanti si fortele de ordine la Kiev, in 2017, la patru ani de la revolta "Euromaidan", momentul in care Ucraina se desprinde de Rusia, foto: Hepta.ro

O victorie realizata pe seama unei demobilizari masive a electoratului ar fi echivalentul unei infrangeri pentru liderul de la Kremlin. In acest context, serviciile de informatii ruse creeaza situatii dificile prin care incearca sa aduca oamenii la vot, iar criza din Ucraina e o oportunitate. Transformarea Kievului intr-un inamic crud care "incendiaza scolile" minoritatilor poate fi si un instrument prin care se mobilizeaza electoratul rus, folosind ura fata de "inamic".

Ucraina, tinta pentru Rusia

"Cred ca in urmatoarele cateva luni, cel mai probabil dupa realegerea lui Putin si desfasurarea Cupei Mondiale la fotbal, va exista o amenintare cu un scenariu negativ, un risc serios ca Rusia sa incerce sa creeze un nou motiv pentru invadarea Ucrainei. Asta nu inseamna ca vor doboari din nou un avion de pasageri, acest scenariu nu va mai functiona, dar vor gasi o strategie pentru planul lor, spunand ca Rusia nu a mai avut alta sansa decat sa-si desfasoare soldatii pe teritoriul ucrainean pentru mentinerea pacii", a declarat Mykhailo Honchar, presedintele Centrului pentru Studii Globale "Strategii XXI", citat de ukrinform.net.

De aceasta data, autoritatile de la Kiev au reusit sa dejoace o provocare venita dinspre Moscova, dar nimeni nu poate oferi garantii ca in viitor nu vor exista noi incercari de a tensiona relatiile dintre minoritatile din regiune.

Pana in acest moment, Ucraina nu a modificat Legea Educatiei adoptata anul trecut, una care ingradeste accesul la educatie in limba materna a minoritatilor nationale. Aceasta lege a fost criticata atat de Romania, cat si de Ungaria, doua state care au comunitati importante de etnici in Ucraina.

Desi presedintele Petro Porosenko a promis ca legea va suferi modificari, acestea nu au fost realizate.

Ucraina se afla sub asaltul Rusiei din 2013, cand in urma revoltei populare cunoscuta sub numele de "Euromaidan", aceasta tara a taiat legaturile cu Moscova si a decis sa devina o democratie de tip occidental, apropiindu-se de Uniunea Europeana si de NATO.

"Este important de mentionat faptul ca activarea de catre Rusia a actiunilor de tip terorist pe teritoriul Ucrainei, in special in regiunile compact populate de minoritati nationale, reprezinta o noua etapa a razboiului hibrid impotriva poporului ucrainean precum si o amenintare pentru intregul continent european" a declarat ambasadorul ucrainean la Bucuresti Oleksandr Bankov.

Din aceasta perspectiva, presedintele Petro Porosenko are nevoie de aliati ca Romania, stat membru UE si NATO, care pot sa sprijine aspiratiile ucrainienilor. Din pacate, legea educatiei a tensionat relatiile dintre Bucuresti si Kiev, iar de aceasta situatie profita Moscova, care incearca prin toate mijloacele sa izoleze Ucraina pe plan international si sa-i blocheze drumul spre NATO si UE.

Citeste si:
Cine sunt parlamentarii și europarlamentarii care își vor da demisia din USR și îl vor urma pe Dacian Cioloș
Cine sunt parlamentarii și europarlamentarii care își vor da demisia din USR și îl vor urma pe Dacian Cioloș
Europarlamentarul USR Dacian Cioloş va anunţa un nou proiect politic săptămâna viitoare, au declarat pentru News.ro surse apropiate fostului lider USR. Cioloș va fi urmat de maximum 10...
Lăutari și băutură. Un vicepreședinte PNL a explicat cum îi aborda pe primarii care cereau bani pentru proiecte VIDEO
Lăutari și băutură. Un vicepreședinte PNL a explicat cum îi aborda pe primarii care cereau bani pentru proiecte VIDEO
Senatorul PNL Virgil Guran, ales vineri, 27 mai în funcția de vicepreședinte al partidului, a declarat în fața partidului modul în care îi aborda pe primarii care veneau la el să îi ceară...