ANALIZA Ce sanse are Europa sa se apere fara sprijinul SUA in fata unei agresiuni a Rusiei

Ideea ca statele europene sunt dependente de asistenta militara a Statelor Unite pentru a-si asigura securitatea in fata unei potentiale agresiuni din partea Rusiei reprezinta nu doar o tema comuna in ultimii ani, si nu doar ai fostei administratii Trump, dar a inceput sa fie vazuta drept un fapt.

Lucrurile au luat o turnura mai grava atunci cand, in anul 2019, o analiza detaliata a Institutului International pentru Studii Strategice (IISS) a venit cu un scenariu pesimist in care Rusia era capabila sa cucereasca rapid Statele Baltice si chiar estul Poloniei si apoi sa respinga cu succes o incercare de recucerire a acestor teritorii de catre armatele NATO, minus Statele Unite.

Recent insa, profesorul Barry R. Posen, profesor de stiinte politice si studii strategice la renumita MIT, argumenteaza intr-un articol publicat in luna decembrie a anului trecut ca multe din asumptiile studiului IISS supraestimeaza capacitatile militare ale Rusiei si ignora argumentele strategice ce descurajeaza o agresiune din partea Kremlinului asupra Europei. Acesta subliniaza insa ca Statele Baltice sunt insa foarte greu de aparat militar in fata unei invazii, o sarcina dificila chiar si cu ajutorul armatei americane - un considerent strategic ignorat in momentul aderarii lor in NATO - insa subliniaza ca fortele europene pot face cu usurita fata unui atac al Rusiei. O campanie defensiva cu succes a fortelor europene avand rolul de a descuraja o potentiala agresiune a Kremlinului, sustine aprofesorul american.

Presedintele SUA, Donald Trump, si-a exprimat in mod regulat nemultumirea fata de NATO si Uniunea Europeana in ultimii patru ani. Tulburarea palpabila pe care aceasta a provocat-o in randul oficialilor europeni a dat nastere intrebarii daca Europa ar putea avea grija de sine in materie de securitate. Ar putea sa renunte la serviciile armatei SUA? Mai exact, ar putea Europa sa faca fata singura politicii externe chinuitoare a Rusiei si militar reinviat?

In general, observatorii sunt de acord ca europenii nu s-ar putea descurca singuri. Acest fapt pare sa urmeze logic din obiectivul pre-pandemic oficial al NATO in care toti membrii ar trebui sa cheltuiasca 2% din PIB pentru aparare - un obiectiv solicitant avand in vedere ca media europeana este de 1,5%. Daca exista in prezent un deficit de 25%, cu perspectiva asistentei SUA, cum ar putea europenii sa fie singurii competitivi cu Rusia?

Cu privire la minusurile strategice in ceea ce priveste asigurarea securitatii Statelor Baltice s-au pronuntat recent mai multi generali NATO.

"Regiunea baltica este o ingrijorare speciala. Statele baltice si Polonia au granite comune cu Rusia, Moscova are acolo forte masive, superioare si foarte rapide, care pot ameninta aceste state aliate in cateva zile. Acesti aliati trebuie sa poata fi intariti rapid de forte SUA si europene. Sunt mai multe regiuni si mai multi aliati situati pe flancul estic al NATO, care s-ar afla in pericol, in cazul unei crize cu Rusia. Din nordul Norvegiei, la regiunea Marii Baltice si cea a Marii Negre. De aceea, NATO trebuie sa fie flexibil si agil, pentru a se asigura ca are fortele necesare la locurile potrivite si la timpul potrivit, prin intaririle rapide", declara recent generalul german Heinrich Brauss, fost adjunct al secretarului general NATO pentru politici de aparare si planificare.

"Tinand cont de resurse, ar fi un esec de proportii pentru Europa"

Profesorul american subliniaza ca, data fiind superioritatea in materie de resurse a statelor europene, chiar fara asistenta americana, un scenariu in care Rusia reuseste sa cucereasca Statele Baltice si parte din teritoriul Poloniei, si sa respinga o contra-ofensiva NATO in urmatoarele 90 de zile, ar reprezenta un esec de proportii pentru Europa.

"Principala problema de securitate pentru Europa este Rusia.

Ar trebui sa fim insa curiosi asupra modului in care situatia Europei ar putea fi atat de rea, avand in vedere ca resursele armatelor Europei - oameni si bani - depasesc Rusia. Incluzand Turcia si Canada, si cu exceptia SUA, NATO are aproape 1,9 milioane de militari.

Cu exceptia Turciei si Canadei, NATO are aproape 1,4 milioane de militari, iar Rusia are aproximativ 900.000 de soldati in fortele active si alti 500.000 in unitati paramilitare, al caror scop principal este securitatea interna, un total de 1,4 milioane.

Institutul International de Cercetare a Pacii din Stockholm evalueaza ca Rusia a cheltuit probabil 65 de miliarde de dolari pentru aparare in 2019. Membrii NATO, cu exceptia SUA, au cheltuit aproximativ 300 de miliarde de dolari in acelasi an, si aproximativ 280 de miliarde de dolari fara Turcia si Canada.

Doar cheltuielile de aparare combinate ale Germaniei si Frantei doar sunt de 100 de miliarde de dolari, care depasesc cu mult ceea ce Rusia a cheltuit.

Mai mult, Europa isi atrage contributiile dintr-un mediu mult mai mare si o baza mai diversa. PIB-ul UE inainte de Brexit (care exclude membrii NATO, Canada, Norvegia si Turcia, si include statele neutre, ca Finlanda si Suedia) a fost de aproximativ 16 trilioane de dolari. In comparatie, Rusia a are un PIB de doar 1,7 miliarde USD, adica de aproape zece ori mai mic. Populatia pre-Brexit a UE a fost de 513 milioane, in timp ce a Rusiei este aproximativ 145 milioane.

In aceste conditii orice incapacitate din partea membrilor europeni NATO pentru a se opune unei agresiuni rusesti implica mai mult decat o simpla incapacitate de a aloca suficient

resurse. Ar fi un esec al managementului apararii de proportii cu adevarat eroice", scrie profesorul Barry Posen in articolul sau "Europa se poate apara singura".

Considerentele strategice ale unei invazii rusesti

Asa cum arata profesorul de la MIT, Statele Baltice sunt foarte greu de aparat in fata unei invazii a armatei ruse, acesta fiind si punctul de plecare al scenariului pesimist din studiul IISS.

"Statele Baltice au devenit membri ai NATO si UE inainte de renasterea competitiei geostrategice cu Rusia. La acel moment a fost luata in considerare foarte putin dificultate de a apara o falie lunga si ingusta de teren, ce se invecineaza cu Rusia si unde accesul in Lituania este restrans la un coridor terestru ingust - Suwalki Gap - intre Kaliningrad,

o exclava rusa puternic inarmata si Belarus, care este adesea considerat un satelit rusesc.

In al doilea rand, Statele Baltice au populatii mici fata de Rusia si ar putea opune doar o rezistenta limitata. Desi granita cu Estonia ofera unele elemente naturale de aparare, in

forma unor lacuri, iazuri si mlastini, statele baltice pur si simplu nu pot spera sa se apere cu succes. Spre deosebire de Finlanda, care are teritoriul pentru o strategie de intarziere si de uzura extinsa, fortele militare baltice nu au spatiu in care sa se poata retrage astfel incat sa se regrupeze si sa poata continua lupta. Datorita geografiei, NATO ar trebui sa stationeze forte foarte mari in tarile baltice de-a lungul unei frontiere de 700-800 de kilometri", se arata in studiul citat.

Considerentele strategice: Rusia ar ajunge un vasal al Chinei

Analiza profesorului american se concentreaza in mare parte pe detaliile tehnice ale fortelor Rusiei si NATO si poate mai putin relevante pentru cititorul obisnuit, insa, in opinia acestuia, exista un important argument strategic ce descurajeaza Kremlinul de la o ofensiva asupra teritoriilor NATO.

"Membrii europeni ai NATO si membrii UE au colectiv populatii mult mai mari si un PIB mult mai mare comparativ cu Rusia. In plus, se bucura de o pozitie geografica favorabila fata de Rusia, ale carei cai catre mare sunt blocate de puterea europeana in Marea Mediterana, Marea Baltica si nordul Norvegiei, precum si in Oceanul Atlantic.

In plus, doua state NATO, Regatul Unit si Franta, poseda arme nucleare. O decizie de a porni un razboi impotriva unei coalitii europene ar fi costisitoare pentru Rusia. Armele nucleare de ambele parti fac ideea unei ofensive decisive masive o sinucidere.

Si mai important, un lung razboi de uzura ar afecta grav economia Rusiei si,

in mod ironic, ar transforma Rusia intr-un stat vasal al Chinei - cu greu un succes nationalist pentru presedintele rus Vladimir Putin sau succesorul sau.

Europa poate in mod plauzibil sa descurajeze Rusia de la o agresiune cu amenintarea de a purta un astfel de razboi. Aceasta amenintarea este credibila daca Rusia nu poate castiga un razboi scurt.

Cucerirea Statelor Baltice nu ar reusi decat sa-i enerveze pe europeni, nu sa se sfarseasca

un razboi. Pentru a pune capat razboiului prin victorie militara, Rusia ar trebui

sa cucereasca o mare parte din estul Europei, chiar poate estul Germaniei si

s-o faca rapid, inainte ca resursele superioare ale Europei sa poata fi mobilizate. Chiar

si acest lucru s-ar putea sa nu produca un succes strategic, deoarece cea mai mare parte a Europei, bogatia si populatia sunt situate si mai departe spre vest, oferind

profunzimea strategica.

Mai degraba decat incercarile fara speranta de a apara Statele Baltice sau ofensive auto-distructive timpurii pentru a le lua inapoi, fortele conventionale europene ar trebui evaluate in functie de capacitatea lor de a nega succese majore pentru ofensiva

Rusiei impotriva membrilor sai din est.

Amenintarea concomitenta a unui razboi de uzura lung si macinat impotriva unui plan economic, demografic si uniform cum este Europa, cu avantaje geografice, este factorul de descurajare impotriva agresiunii rusesti, chiar si in statele vulnerabile din Marea Baltica", subliniaza analistul american.

Articolul lui Barry R. Posen poate fi citit aici in intregime.

Mai puteti citi:

Cum poate amenința Rusia din Niger flancul sudic al NATO

În noua eră a rivalității între marile puteri, Africa este unul dintre locurile în care Statele Unite pierd. Rusia câștigă rapid teren în Niger, iar consecințele acestui fapt s-ar putea...

Aliatul lui Putin amenință cu apocalipsa nucleară: "O vorbă necugetată, o singură mişcare ar putea provoca un conflict armat"

Dacă Rusia va continua să fie presată de Occident, am putea fi martorii unei apocalipse nucleare, a avertizat joi, 25 aprilie, într-un discurs rostit la Minsk, preşedintele Belarusului,...