Rusia, prinsa intre ciocan si nicovala

Duminica, 08 Februarie 2015, ora 11:00
9530 citiri
Rusia, prinsa intre ciocan si nicovala
Foto: Kremlin.ru

La doar sase saptamani dupa ce a decis sa creasca dobanda cheie de la 10,5 la 17%, pentru a incerca sa opreasca declinul rublei, banca centrala a Rusiei s-a razgandit si a micsorat indicele pana la 15% pentru a veni in ajutorul sistemului financiar. Este o sabie cu doua taisuri: presedintele Vladimir Putin trebuie sa le salveze pe amandoua, insa e fortat sa aleaga doar una dintre ele.

Matt O'Brien de la Washington Post explica modul in care s-a ajuns la aceasta situatie.

El aminteste ca economia Rusiei se bazeaza forte mult pe exporturile de petrol. Dar acest sector este pus in dificultate de pretul mic al "aurului negru", care se tot invarte in jurul valorii de 55 de dolari pe baril.

Ieftinirea petrolului aduce cu sine o situatie deloc placuta pentru companiile din tara lui Vladimir Putin. Ele obtin venituri in dolari, iar ca urmare a scaderii pretului titeiului, au mai putini dolari pe care sa ii converteasca in ruble. Cu alte cuvinte, cererea pentru moneda locala e mai mica, deci aceasta scade.

Dar Putin nu poate lasa rubla sa se devalorizeze prea mult, pentru ca firmele rusesti nu ar mai putea fi capabile sa dea inapoi banii imprumutati de pe pietele externe, iar bancile nu vor mai avea de unde sa le dea clientilor cu depozite dolarii pe care ii acestia ii vor.

Tocmai de aceea, banca centrala a urcat dobanda cheie la 17%, pentru a incerca sa convinga oamenii ca e mai profitabil sa isi tina economiile in ruble. Mai mult, rezervele valutare au inceput sa se goleasca treptat, fiind cheltuite pentru a cumpara ruble - o miscare prin care s-a incercat cresterea valorii monedei locale.

Din acelasi motiv, Putin a fortat mana exportatorilor sa isi vanda dolarii si a pus presiune pe oligarhi sa aduca bani inapoi in tara.

Dar toate aceste lucruri nu au avut efectul scontat, mai arata sursa citata, iar bancile au avut cel mai mult de suferit.

Care e treaba cu cresterea dobanzii cheie

Nu prea des vedem cum o banca centrala creste dobanda cheie cu 6,5 puncte procentuale, asa cum a facut cea a Rusiei in decembrie, in cadrul unei sedinte de urgenta organizata la 1 noaptea. Ba mai mult, dupa sase saptamani, a decis sa scada indicele cu 2%.

Deci, care a fost strategia?

La inceput, rubla parea sa fie in mare pericol, avand in vedere ca era in cadere libera. In urma cu doua luni, cel mai mare risc era o pierdere a increderii investitorilor in Rusia si in moneda sa din cauza scaderii pretului petrolului.

Populatia a inceput sa schimbe rublele in dolari sau sa investeasca in produse Ikea. La scurt timp, panica s-a diminuat considerabil, insa s-a ivit un alt pericol. Se pare ca decizia de a creste dobanda cheie atat de mult a amanat criza monetara si a inlocuit-o cu una financiara, arata sursa citata.

Bancile rusesti au trei probleme: petrolul, sanctiunile si dobanzile.

Companiile carora le imprumuta bani intampina dificultati in a le returna banii. Insa bancile nu pot sa acopere golurile, de vreme ce nu se mai pot imprumuta de pe pietele externe, din cauza sanctiunilor Occidentului.

Iar acum, dobanzile uriase le lasa si fara ultimii banuti. Situatia sta cam asa: e mult mai scump pentru banci sa se imprumute pentru a lua banii de care au nevoie, dar ofera si credite foarte scumpe pentru populatie si firme.

Economie in scadere

Asa ca ce fac populatia si corporatiile? Stau si asteapta pana cand aceste dobanzi vor fi mai mici.

Insa acest lucru inseamna o scadere a consumului si a creditarii, ceea ce se va traduce intr-o contractie economica.

Guvernul se asteapta la o scadere de 5% a produsului intern brut in 2015, iar acest lucru le va ingreuna situatia celor care au datorii, pentru ca le va fi tot mai greu sa dea banii inapoi.

Gaura uriasa in finante

Bancile rusesti au o gaura uriasa in finantele lor, dar autoritatile s-au prefacut ca aceasta nu exista. Sau asa au vrut sa dea de inteles. Totusi, investitorii nu au cazut in capcana. O institutie financiara de marime medie, la care actorul Bruce Willis ii facea reclama, a avut nevoie de o finantare de 1,9 miliarde de dolari.

Iar apoi, a doua si a treia banca au primit de la stat 5,9 miliarde de dolari.

Ulterior, tot mai multe banci au avut nevoie de ajutor, avand in vedere ca Guvernul a anuntat ca va pompa in total 23 de miliarde de dolari in sistemul bancar.

Insa toti acesti bani sunt cheltuiti pentru salvarea bancilor si nu pentru salvarea monedei. Tocmai de aceea, banca centrala a redus dobanda cheie la scurt timp dupa ce a crescut-o. Rezervele Rusiei sunt in cadere libera: s-au redus cu 36 de miliarde de dolari din decembrie pana in prezent.

Asa ca Putin trebuie sa faca tot posibilul pentru a opri gaura din sistemul bancar sa devina cat mai mare. Dobanzile mai mici ar trebui sa rezolve acest lucru, deoarece ar impiedica situatiile in care imprumuturile vechi ar deveni neperformante si le-ar face pe cele noi mai atractive.

Moneda slaba

Pe de alta parte, o dobanda mica inseamna o moneda slaba.

Nici daca petrolul va creste din nou la 80 de dolari pe baril, problemele Rusiei nu se vor rezolva ca prin minune. Dar daca cotatia "aurului negru" nu va atinge acest prag, atunci salvarea bancilor nu va functiona daca rubla va scadea in continuare, iar acest lucru se va intampla daca dobanzile vor scadea in continuare.

Iar o moneda slaba se traduce si prin faptul ca activele bancilor rusesti vor valora mai putin, companiilor le va fi mai greu sa inapoieze imprumuturile contractate in dolari, iar tot mai multi rusi vor incerca sa cumpere tot mai multi "verzisori".

Cu alte cuvinte, masura va dauna bancilor rusesti la fel de mult pe cat le ajuta.

"Statul va capitaliza bancile si va achizitiona un pachet tot mai mare de actiuni la tot mai multe firme, astfel incat toata economia noastra va fi detinuta de stat", a avertizat un bancher rus, care a concluzionat, spunand ca Putin vrea sa reinvie economia de tip sovietic.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”
Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”
După eliminarea controalelor vamale aeriene și maritime cu Spațiul Schengen pentru România, la 31 martie 2024, a revenit în discuție subiectul pierderilor enorme suferite de transportatori,...
Ce este RAM Plus, funcția disponibilă pentru utilizatorii Android
Ce este RAM Plus, funcția disponibilă pentru utilizatorii Android
Tehnologia de suplimentare a memoriei RAM, cunoscută sub numele de RAM Plus la telefoanele Samsung și RAM Boost pentru alte dispozitive cu sistem Android, este promovată ca o soluție...
#Putin economie Rusia, #criza economia Rusia , #Rusia