Rusia: revolutia imposibila

De la Curzio Malaparte ("Tehnica loviturii de stat") pana la Edward Luttwak ("Coup d'Etat: A Practical Handbook") istoricii si politologii au invatat ca revolutiile nu sunt haos pur, ci presupun o "reteta" in lipsa careia sunt condamnate la esec.

Si nicaieri nu a fost inteleasa aceasta lectie mai bine decat in Uniunea Sovietica, care isi propunea sa exporte "revolutia mondiala" dupa tiparul stabilit de Lenin si Stalin in baza invataturilor desprinse din succesul bolsevic din 1917.

Ca specialisti in revolutii, rusii sunt, in egala masura, maestri in suprimarea acestora. Ei au invatat, de-a lungul ultimului secol, cateva reguli de fier ale contrainsurgentei:

• O revolutie reuseste numai daca o parte a elitei conducatoare este indecisa sa reziste si e dispusa sa colaboreze cu grupurile revoltate. Daca reprimarea este continua si nemiloasa, fara sa cunoasca momente de ezitare, multimile vor da inapoi. Revolutiile se pierd de liderii ezitanti, nu se castiga de rebelii hotarati;
• Fara complicitati majore in cadrul armatei sau aparatului politienesc, rebelii nu pot rezista pe termen mediu si lung;
• Daca nu au control asupra mijloacelor de comunicare, revolutionarii isi pierd influenta si coerenta;
• Revolutiile reusesc in marile centre urbane si politice. Conteaza, in realitate, doar cele doua-trei orase in care se scrie istoria. Zonele periferice pot fi izolate si lasate sa se epuizeze.

Nici macar nu trebuie sa evocam deceniile de experienta ale KGB in domeniul revolutionar si contrarevolutionar pentru a intelege cat de bine stie Rusia lui Putin sa gestioneze o revolta interna: ne putem limita la cazul Turciei, al Siriei si al Belarusului. E de notorietate, de pilda, faptul ca serviciile secrete din Rusia - nu cele din Turcia - au dejucat planurile kemalistilor din armata de a-l lichida pe Recep Tayyip Erdogan (singura varianta ca puciul antiislamist din 2016 sa reuseasca).

Din momentul in care Putin a venit in ajutorul lui Erdogan - in ciuda conflictului major inregistrat intre Rusia si Turcia de la finalul anului 2015 pana in mai 2016 (dupa doborarea unui avion rusesc care survola spatiul aerian al Turciei) - kemalistii nu au mai avut nicio sansa si au inceput sa se predea sau sa fie macelariti de multimile avertizate cu ajutorul moscheilor.

In Siria si Belarus, Putin a exersat cu succes lectia rezistentei cu orice pret a unui regim perfect falimentar, delegitimat in ochii comunitatii internationale si ai opiniei publice. La inceputul secolului trecut, tarii au pierdut puterea in Rusia pentru ca au ezitat, au avut scrupule si s-au indoit de propria dreptate - iar urmasul lor de la Kremlin stie asta. Pentru Moscova nu conteaza nici imaginea internationala, nici incalcarea liniilor rosii - ci exclusiv puterea. Puterea cu orice pret. Puterea indiferent de costuri.

Din acest punct de vedere, protestele din Rusia nu au - cel putin teoretic - niciun orizont real de succes. Putin controleaza armata (careia i-a dat de lucru in afara tarii), serviciile secrete (pe cale le-a alintat cu duiosie si solidaritate de breasla) si aparatul de represiune. Putin controleaza media.

Putin are mijloace sa controleze comunicarea dintre protestatari, care depind de softuri vulnerabile. Putin controleaza justitia, care este chemata sa condamne orice personaj incomod. Putin controleaza narativul, putand sa interzica manifestatiile din ratiuni de Covid-19. Pana si Generalul Iarna e, ca de obicei, aliatul stapanului de la Moscova: e infernal sa protestezi ore in sir la -30 de grade.

Protestatarii din Rusia nu au de partea lor decat dreptatea si o mica insula de libertate care e oferita de franturile de Internet care nu pot fi controlate complet de Kremlin. E adevarat ca dreptatea nu trebuie niciodata subestimata in lupta cu un stat autoritarist; dar, parca, in fata tuturor argumentelor contondente pe care conteaza Vladimir Putin, ea pare neputincioasa de aceasta data.

• Ana Birchall, despre Firea: Tupeu si maxima nesimtire la aceasta doamna
• Singurul fotbalist de la Dinamo care nu a acceptat reducerea contractului. In plus, a primit si trei salarii restante
• VIDEO "Sa fie lumina" a obtinut si va publica, in zilele urmatoare, filmari cu fostul episcop de Husi abuzand baieti de seminar
• A murit bebelusul din Suceava inecat la botez
• DOCUMENT Presedintele Klaus Iohannis a retras titlul de "Luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989" pentru 16 persoane

Ovidiu Raetchi este un politician, politolog si scriitor roman, deputat in Parlamentul Romaniei si vicepresedinte PNL Bucuresti. A absolvit Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative. Reprezinta in Parlament romanii din Orientul Mijlociu si Africa, printre care si militarii din Afganistan. Este membru al Comisiei pentru Aparare si al Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni din Camera Deputatilor. A publicat: Esteistica (2004), Din Agora (2012), Anti-Dughin. Civilizatia Crestin-democrata si un proiect pentru Rusia (2014) si Teoria Marelui Licurici & alte idei de dreapta (2014).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Planul pregătit de Moscova ca să recupereze banii oligarhilor ruși. Acordul care ar debloca peste 500 de milioane de dolari

O firmă de brokeraj din Rusia care organizează o schemă de schimb de active care ar putea elibera fonduri îngheţate pentru investitorii ruşi şi străini ar considera că deblocarea unor...

Beijingul sfidează SUA. O navă care transferă arme către Rusia, găzduită de China. ”Nu vom sta cu mâinile în sân”

China asigură acostarea unui cargo rusesc sancţionat de SUA, implicat în transferuri de arme nord-coreene către Rusia, potrivit unor imagini din satelit. Dovezile sunt de natură să susţină...