Fostul presedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a declarat, intr-un interviu acordat postului de radio Ecoul Moscovei, ca a ales sa fie un simplu deputat in Parlament, pentru a putea pregati Partidul Comunistilor (PCRM) pentru alegerile parlamentare anticipate.
"Pregatesc PCRM pentru alegeri anticipate! Nu vom vota candidatura Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) pentru functia de presedinte al Republicii Moldova", a afirmat Vadimir Voronin, vineri, in interviul acordat postului Ecoul Moscovei.
Fostul presedinte al Republicii Moldova a mai declarat ca a ales sa fie un simplu deputat in Parlament, pentru a putea sa se dedice in totalitate activitatii interne de partid si in special pentru a putea pregati PCRM de alegerile parlamentare anticipate.
"Imi imaginez deja cum stau la o tribuna in fata a zeci de mii de oameni, pe care ii conving cu ce urmari grave s-ar putea confrunta Republica Moldova, daca se va repeta rezultatul alegerilor din 29 iulie", a adaugat liderul comunist.
Intrebat daca nu se teme ca PCRM va obtine si mai putine voturi la alegerile anticipate, Vladimir Voronin a declarat: "Cei care se ocupa de politica nu lucreaza dupa principiul: ma tem sau nu ma tem! De aceasta am si spus ca voi lucra foarte serios pentru consolidarea partidului si a echipei noastre ca sa putem explica alegatorilor ce a avut loc".
Vladimir Voronin si-a prezentat, vineri, demisia din functia de presedinte al Republicii Moldova, intr-un discurs tinut la postul de televiziune Moldova 1, in care a vorbit despre realizarile comunistilor si a promis sa se intoarca.
Potrivit Constitutiei, interimatul la conducerea tarii va fi asigurat de presedintele Parlamentului, adica liberalul Mihai Ghimpu. Acesta a devenit presedintele Republicii Moldova, insa comunistii au precizat ca vor sesiza Curtea Constitutionala in legatura cu transferul ilegal al conducerii tarii.
Vladimir Voronin a detinut functia de presedinte al Republicii Moldova din anul 2001, cand PCRM a ajuns pentru prima data la guvernare. Voronin a fost reales pentru un nou mandat dupa scrutinul din 2005, fiind votat atunci si de catre deputati din partidele de opozitie.