Primul presedinte moldovean, Mircea Snegur, a calificat drept "aberatii care nu merita comentate" afirmatiile presedintelui Vladimir Voronin, potrivit carora autoritatile de la Bucuresti au fost cele care l-au convins sa inceapa, in 1992, razboiul din Transnistria, anunta NewsIn.
"Este o aberatie care nu merita comentata. Punct", a declarat luni Mircea Snegur.
Presedintele Voronin a spus, vineri, in cadrul emisiunii "Conversatii cu presedintele" de la postul de televiziune NIT, loial Partidului Comunistilor, ca "cei de la Bucuresti l-au convins pe Snegur sa inceapa razboiul cu Transnistria". "Spun asta pentru ca trebuie sa cunoasca toata lumea ce a fost", a declarat Voronin.
Teza potrivit careia razboiul din Transnistria a fost provocat de autoritatile de la Chisinau cu sustinerea Bucurestiului este ideea de baza a propagandei Tiraspolului, care declara cu orice ocazie ca razboiul a fost o consecinta a intentiei de anexare prin agresiune militara a Republicii Moldova si Transnistriei de catre Romania, intentie careia "poporul transnistrean i s-a opus, cu arma in mana".
Politologul Oazu Nantoi, care in 1991-1992 era consilierul presedintelui Snegur, spune insa ca la originea conflictului transnistrean a stat dorinta Moscovei de a-si mentine influenta, in pofida destramarii URSS, asupra Republicii Moldova, care era pe cale de a-si proclama independenta.
Greseala presedintelui Snegur, in aceasta situatie, a fost de a nu fi reusit sa evalueze corect situatia si de a fi raspuns provocarilor Moscovei, sustine politologul.
"Vladimir Nicolaevici (Voronin) profita de faptul ca el controleaza mass-media din Republica Moldova si acrediteaza teze false", mai spune Oazu Nantoi.
Politologul a reamintit ca in 1990 in Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti, redenumit ulterior in Parlament, erau 56 de deputati transnistreni. La data de 23 iunie 1990, cu o singura abtinere, acest organ a votat investirea guvernului national in frunte cu Mircea Druc, unul dintre liderii Frontului Popular - miscarea unionista de la Chisinau care a stat la originea miscarii de eliberare nationala de la sfarsitul anilor 80.
Speriata de aceste evolutii si profitand de greselile Chisinaului, Moscova a pus la cale crearea a doua regimuri separatiste - unul la Tiraspol si altul la Comrat, in sudul Republicii Moldova. Pentru ca la doar o luna si jumatate - la 19 august 1990 - sa fie proclamata la Comrat "Republica Sovietica Socialista Gagauza in componenta URSS", iar la 2 septembrie 1990 la Tiraspol a fost proclamata crearea "Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti Nistrene in componenta URSS", explica politologul.
Mesajul Moscovei pentru Chisinau era simplu - "Daca vreti sa plecati, o puteti face, dar fara aceste doua teritorii" - teritorii care au fost concepute ca doua ancore, spune Oazu Nantoi.
La cateva zile dupa aceste evenimente, in 21 iunie, doi presedinti - Mircea Snegur si Boris Eltin - au semnat acordul de incetare a focului dintre doua parti in conflict - Republica Moldova si Rusia.
Din componenta misiunii de pacificare de pe Nistru fac parte, in proportii egale, militari rusi, moldoveni si transnistreni, iar Ucraina participa cu observatori militari.