Volodimir Zelenski a subliniat recent importanța explorării soluțiilor diplomatice.
Nominalizarea de către președintele ales al SUA, Donald Trump, a lui Keith Kellogg, fost consilier pe probleme de securitate națională și decorat general american în retragere, pentru a fi trimisul său special pentru Ucraina și Rusia, a liniștit Kievul, scrie politico.eu într-o analiză.
Oficialii ucraineni sunt familiarizați cu Kellogg, un susținător al păcii prin forță, care a declarat public că orice acord de încheiere a războiului de uzură, care durează de aproape trei ani, ar trebui să includă garanții solide de securitate pentru Ucraina, pentru a asigura o pace durabilă și pentru a exclude o nouă invazie rusă. Kellogg nu susține ideea de a-l lăsa pe Vladimir Putin să obțină tot ce își dorește.
„Le spunem ucrainenilor: 'Trebuie să veniți la masă și, dacă nu veniți la masă, sprijinul din partea Statelor Unite va înceta'”, a declarat Kellogg pentru Reuters, în iunie. „Iar tu îi spui lui Putin: 'Trebuie să vină la masă și, dacă nu vii la masă, atunci le vom da ucrainenilor tot ce au nevoie pentru a te ucide pe teren'”, a adăugat el.
Și, spre deosebire de alții din cercul lui Trump, Kellogg a salutat decizia președintelui Joe Biden de a aproba utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, afirmând că aceasta i-a oferit lui Trump „mai multe pârghii” și adăugând că „îi oferă președintelui Trump mai multă capacitate de a pivota din această situație”.
Pe scurt, Kellogg este o persoană cu care președintele ucrainean Zelenski și cercul său pot lucra, iar liderul ucrainean se adaptează deja cu agilitate la schimbările politice de la Washington – și la dinamica politică în schimbare din Europa – arătându-și disponibilitatea de a veni la masă.
Este exact ceea ce făcea Zelenski vineri într-un interviu acordat postului britanic Sky News.
A fost un curs de diplomatice inteligente, cu sugestia tactică de a pune capăt „fazei fierbinți a războiului” prin admiterea Ucrainei în NATO, dar cu umbrela alianței care se aplică doar celor 80 % din țară încă controlate de Kiev. În acest fel, Ucraina ar fi liberă să rezolve ulterior pe cale diplomatică ce se întâmplă cu partea ocupată a țării, a sugerat el.
Conform acestei formule, Rusia ar păstra controlul de facto asupra Donbasului și Crimeei, dar fără ca Kievul să recunoască anexarea acestora sau să cedeze oficial teritoriul – ceea ce ar necesita o modificare a Constituției Ucrainei, o măsură care, fără îndoială, ar înfuria soldații din prima linie și un număr mare de ucraineni.
Unul dintre consilierii săi americani a declarat recent pentru POLITICO că se îndoiește că Zelenski ar putea supraviețui politic dacă ar renunța la aproape un sfert din țară.
În interviul acordat Sky News, Zelenski a sugerat că Kievul ar putea fi gata să renunțe la orice teritoriu, temporar sau nu. Într-un interviu acordat publicației Le Monde în vară, acesta a lăsat să se înțeleagă că teritoriile ocupate s-ar putea alătura Rusiei dacă ar vota în acest sens în cadrul unui referendum desfășurat în mod liber și corect. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, zonele ar trebui să fie din nou în mâinile Ucrainei pentru ca un astfel de vot să aibă loc, a adăugat el.
Dacă ultima idee a lui Zelenski ar putea funcționa, este o cu totul altă problemă.
Este chiar mai puțin probabil ca Trump să sprijine aderarea Ucrainei la NATO decât a făcut-o un Biden reticent. Ar exista probleme juridice cu privire la modul în care angajamentul de apărare colectivă al alianței nu s-ar aplica părților ocupate ale Ucrainei. Iar Putin și principalii săi consilieri au spus clar de fiecare dată că nu vor fi niciodată de acord ca Ucraina să adere la NATO. Simpla sugestie este un semnal de alarmă.
Se poate spune, totuși, că nu acesta a fost cu adevărat scopul acțiunilor desfășurate vineri de Zelenski. Exercițiul părea mai degrabă menit să arate disponibilitatea de a lua în considerare diverse opțiuni, liderul ucrainean precizând că dorește să lucreze individual cu Trump. „Vreau să împărtășesc cu el idei și vreau să aud de la el”, a declarat Zelenski.
Mai presus de toate, Kievul știe că va trebui să se recalibreze și să aibă grijă să nu ajungă pe partea proastă a lui Trump, de unde și accentul pus de Zelenski pe importanța explorării soluțiilor diplomatice, spune fostul ministru ucrainean de externe Kuleba. „Ascultați interviurile sale recente în care spune „trebuie să căutăm soluții diplomatice”, „trebuie să returnăm Crimeea pe cale diplomatică”, „nu suntem suficient de puternici pentru a ne restabili frontierele din 1991”. Acestea sunt toate mesaje pentru Trump”, a declarat Kuleba.
Fostul ministru prezice că Trump va începe să se miște rapid pentru a încerca să oprească războiul, dar avertizează că „nici Zelenski și nici Putin nu sunt interesați de o soluție rapidă, deoarece ambii cred că aceasta va fi obținută pe cheltuiala lor”.
Kuleba a adăugat: „Putin crede cu tărie că este aproape de a obține totul. Deci, de ce ar trebui să fie de acord cu ceva? A doua problemă este că, dacă îl asculți cu atenție pe Putin, el spune că este pregătit pentru o încetare a focului, dar nu una care va fi folosită pentru a înarma Ucraina. Cererile sale vor fi nu numai concesii teritoriale și nicio aderare la NATO, ci și nicio armată ucraineană. Iar acest lucru va submina întreaga idee a garanțiilor de securitate”.
... Vezi tot
Bonus: "they (rebelii "moderati") took... Vezi tot