Ucraina. Ce se ascunde în spatele demiterii șefului parlamentului?

Demiterea președintelui Parlamentului, Dmitro Razumkov, considerat un rival posibil al actualului preşedinte al ţării, Volodimir Zelenski, la alegerile din 2024, a luat prin surprindere clasa politică de la Kiev.

„Membrii Radei au votat, în număr de 284, pentru demiterea sa. Numărul minim necesar de voturi era de 226. Volodimir Zelenski a justificat aceste măsuri contra lui Ramsukov prin faptul că acesta a vorbit public despre conflicte interne şi nu a susţinut linia de conduită a preşedintelui contra oligarhilor influenţi politic”.

Dmitro Razumkov, 38 de ani, a fost purtătorul de cuvânt al lui Volodimir Zelenski în campania prezidenţială din 2019. Acum ia poziţii împotriva lui Zelenski, mizând pe o candidatură la următoarele alegeri prezidenţiale pe fondul scăderii popularităţii partidului de guvernământ, „Servitorul Poporului”, şi a liderului său.

Razumkov a criticat în special legea privind „dezoligarhizarea”, cerând opinia Comisiei de la Veneţia, şi sancţiunile aplicate împotriva a trei posturi de televiziune şi mai multe portaluri pro-ruse.

Zelenski şi-a motivat acţiunea de demitere a lui Razumkov prin faptul că preşedintele Radei Supreme a făcut declaraţii publice despre disputele interne. De asemenea, Razumkov nu a susţinut măsurile lui Zelenski împotriva influenţilor oligarhi ai Ucrainei, cerând în special o opinie a Comisiei de la Veneţia cu privire la legea „dezoligarhizării”, act normativ în baza căruia se creează un registru special al oligarhilor care şi-ar putea pierde o parte din active.

Mai mult, preşedintele parlamentului a criticat acţiunile guvernului împotriva presei considerate proruse şi opozanţilor proruşi fără decizii ale instanţelor judiciare. Zelenski a închis trei posturi de televiziune proruse şi a blocat mai multe website-uri.

Înainte de a fi demis, Razumkov a semnalat că principiile partidului prezidenţial s-au schimbat şi a susţinut că „principiul democraţiei s-a transformat în principiul puterii majorităţii, principiul statului de drept şi al legalităţii s-a transformat în principiul conformismului politic”.

Trump poate ajunge președinte și dacă este condamnat penal. Constituţia SUA nu are o prevedere care să împiedice acest lucru

Candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, este judecat începând de luni la New York pentru acuzaţia că a acoperit ilegal o plată în schimbul tăcerii către o vedetă porno....

Apelul președintelui Klaus Iohannis, după ce Iranul a atacat Israelul cu peste 200 de drone și rachete

România condamnă ferm atacul Iranului împotriva Israelului, este mesajul transmis duminică de preşedintele Klaus Iohannis, care face apel la evitarea unei escaladări a conflictului în zonă....