Germania marchează, sâmbătă, 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului, bucuria populară contrastând cu atmosfera sumbră a momentului, legată în special de grava criză guvernamentală prin care trece țara.
Cu toate acestea, festivitățile organizate în acest weekend vor încerca să nu piardă din vedere simbolismul acestui eveniment istoric, care a avut loc la 9 noiembrie 1989.
Motto-ul sărbătorilor, „Păstrați libertatea”, are o rezonanță deosebită într-un moment în care democrația este în suferință în întreaga lume, iar războaiele continuă să facă ravagii în Ucraina și Gaza.
Într-o înregistrare video difuzată vineri, cancelarul Olaf Scholz a subliniat că valorile din 1989 „nu pot fi luate de bune”: „O privire la istoria noastră și la lumea din jurul nostru arată acest lucru”.
Pentru a întruchipa aceste idealuri, o instalație în aer liber care se întinde pe 4 km de-a lungul fostului traseu al zidului este alcătuită din replici ale pancartelor de la demonstrațiile din 1989 și mii de alte pancarte create de cetățenii contemporani pe tema „libertății”.
Instalația trece chiar pe lângă clădirea Reichstag, Poarta Brandenburg și celebrul Checkpoint Charlie, principalul punct de trecere est-vest pentru străini.
În seara de 9 noiembrie 1989, după săptămâni de manifestații ale est-germanilor, aceste locuri emblematice au fost scena „unuia dintre cele mai fericite momente din istoria lumii”, potrivit ministrului culturii Claudia Roth.
Căderea Zidului, simbol al Războiului Rece și al diviziunii dintre blocul occidental și blocul sovietic, a deschis calea către prăbușirea comunismului în Europa de Est și reunificarea Germaniei un an mai târziu.
Șeful statului Frank-Walter Steinmeier urmează să ia cuvântul sâmbătă la o ceremonie organizată la memorialul Zidului Berlinului.
„Zidul rușinii”, lung de 155 de kilometri, a fost ridicat în jurul Berlinului de Vest în august 1961 pentru a opri exodul tot mai mare de persoane din Republica Democratică Germană (RDG).
Cel puțin 140 de persoane au murit încercând să îl traverseze.
Se așteaptă, de asemenea, ca președintele german să abordeze probleme actuale ca urmare a ruperii coaliției lui Olaf Scholz, care a aruncat Germania într-o perioadă de incertitudine.
La festivități, care se vor desfășura până duminică, au fost invitați activiști din întreaga lume, inclusiv liderul opoziției belaruse exilate Svetlana Tikhanovskaia și disidentul iranian Masih Alinejad.
Grupul rus de protest punk Pussy Riot va concerta în fața fostului sediu al Stasi, temuta poliție secretă est-germană.
„Accentul pus pe libertate este deosebit de important „într-un moment în care ne confruntăm cu ascensiunea populismului, a dezinformării și a diviziunilor sociale”, a subliniat Joe Chialo, responsabil cu cultura în cadrul guvernului regional din Berlin.
Alegerile care au avut loc în septembrie în trei regiuni din fosta RDG au evidențiat diviziunile politice persistente dintre Germania de Est și Germania de Vest.
Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune de extremă dreapta, a obținut rezultate istoric ridicate, în timp ce o nouă grupare de extremă stânga a făcut progrese.
Ambele partide se opun ajutorului militar acordat Ucrainei pentru a respinge invazia rusă.
Acest weekend marchează, de asemenea, aniversarea „Nopții de cristal”, un pogrom comis de naziști pe 9 și 10 noiembrie 1938.
Cel puțin 90 de evrei au fost uciși, zeci de mii au fost deportați în lagăre de concentrare, iar 1.400 de sinagogi au fost incendiate în Germania și Austria, în timp ce magazinele și întreprinderile deținute de evrei au fost distruse.
„Este foarte important ca societatea noastră (...) să tragă învățămintele corecte din aceste evenimente”, a declarat guvernul german, într-un moment în care Germania a înregistrat o recrudescență a actelor antisemite după evenimentele din 7 octombrie 2023 - atacul fără precedent al Hamas asupra Israelului - care au declanșat războiul din Fâșia Gaza.