Bacșișul pe nota de plată face mai mult rău angajaților pe care legea vrea să-i protejeze. Cum compensează localurile condițiile vitrege ale inflației

O analiză Bloomberg descrie fenomenul, mai vizibil ca niciodată în Europa și SUA după anii pandemiei de COVID-19, în care clienții sunt îndemnați să adauge bacșișul pe nota de plată, chiar și în localuri unde anterior nu exista o astfel de așteptare, și anume în cafenele, fast-food-uri și chiar în locuri care oferă autoservire.

Răspândirea plăților electronice a creat anumite fenomene denumite generic drept Capcana Bacșișului (Tip Trap) sau Tipflation (fenomenul originar în America în care bacșișul a devenit impus în loc să fie o uzanță locală benevolă pe fondul inflației generalizate).

Conform unor sondaje, impunerea bacșișului pe nota de plată și intrarea acestuia în rândul unor reguli sociale stricte impuse chiar de către restaurante au dus la o scădere puternică a volumului de bacșișuri acordate acelor categorii de angajați care aveau mai multă nevoie de un surplus financiar. La noi în țară, Legea Bacșișului a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Răspândirea plăților electronice și folosirea POS-urilor mobile s-a accelerat de la încheierea carantinei impuse de pandemia de COVID-19, permițând magazinelor și localurilor să solicite bacșișuri, de obicei oferind o alegere între procentaje prestabilite. Această tendință are un nume propriu: Capcana bacșișului (Tip trap), după cum a fost supranumită în SUA.

Jurnaliștii Bloomberg susțin că cel puțin în SUA mai nou impunerea bacșișului nu se limitează la restaurante. Solicitările pentru bacșiș apar peste tot, de la cinematografe și spălătorii auto la stadioane și aeroporturi. Multe dintre acestea sunt afaceri mici care încearcă să transfere clienților povara inflației fără a crește prețurile sau salariile.

Cotidianul Wall Street Journal raportează că 16% dintre cele 517 de întreprinderi mici chestionate de compania de software de gestionare a personalului Homebase solicită acum bacșișuri la momentul plății, față de 6,2% în 2019. Multe localuri mici au avut mereu borcane pentru bacșiș, unde clienții satisfăcuți puteau lăsa mici sume de bani. În SUA și unele țări europene, sumele de bacșiș preconfigurate pe POS au tendința să reflecte ratele așteptate în locurile cu servire completă – între 15% și 20%.

Ce înseamnă Tipflation

Problema pusă în rândul analiștilor economici americani și europeni este că mulți clienți se simt șantajați emoțional să dea bacșiș. Un sondaj recent realizat de Bankrate arată că 32% dintre americani nu sunt de acord cu marjele de bacșiș preconfigurate, mai bine de două treimi dintre aceștia având acum o părere negativă despre bacșiș în general.

În mod inevitabil, există o reacție negativă la extinderea bacșișului și pare să afecteze pe cei care depind cel mai mult de bacșișuri. Simțindu-se obligați să dea bacșiș în noi locuri, clienții tind să reducă și bacșișurile acolo unde acestea erau tradiționale. Conform sondajului Bankrate, 65% dintre americani care mănâncă la restaurante cu servire la masă spun acum că dau întotdeauna bacșiș chelnerilor, în scădere față de 73% în 2022, 75% în 2021 și 77% în 2019.

În contextul inflației generalizate și a unei recesiuni globale a prețurilor alimentelor și materiilor prime, nu ajută faptul că unii proprietari de restaurante încasează o parte sau chiar toate bacșișurile destinate chelnerilor lor.

O anchetă realizată de ProPublica arată că 25% dintre toate cazurile raportate de garnisire a bacșișului în statul New York provin din sectorul restaurantelor. Și asta este doar într-un singur stat. Saru Jayaraman, directorul Centrului de Cercetare a Muncii din Industria Alimentară de la Universitatea din California, Berkeley, spune că industria restaurantelor are "cele mai mari niveluri de furt de bacșiș" din orice sector.

Scăderea personalului afectează direct viteza și calitatea serviciului; combinați asta cu creșterile de prețuri, și aveți clienți nemulțumiți, care tind să fie mai puțin generoși cu bacșișurile. Acest lucru face, firește, locurile de muncă în restaurante și mai puțin atractive, mai ales pentru că extinderea bacșișului a accentuat prevalența locurilor de muncă în care angajații pot primi un salariu minim, la care se promite o compensare în plus provenită din bacșiș, o realitate comună și în România.

Saru Jayaraman, director al Food Labor Research Center din cadrul University of California, Berkeley a declarat că "cel mai evident mod de a întrerupe acest cerc vicios este de a plăti tuturor chelnerilor salarii care să se încadreze măcar în marjele salariului minim pe economie".

Legea Bacșișului în România. Zone gri și reguli respectate pe jumătate.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, Legea Bacșișului a intrat în vigoare în România. Aceasta prevede că bacșișul trebuie evidențiat atât pe nota de plată, cât și pe bonul fiscal, iar sumele acordate ca bacșiș sunt supuse impozitării. Operatorii economici sunt obligați să furnizeze clienților o notă de plată înainte de a emite bonul fiscal, permițând astfel clienților să aleagă suma de bacșiș pe care doresc să o ofere.

Cu toate acestea, dacă produsele sunt livrate la domiciliul clienților, operatorii economici nu sunt obligați să includă suma de bacșiș pe bonul fiscal.

Legea bacșișului a fost propusă pentru prima dată de fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, în 2019, și a fost adoptată de Senat în octombrie 2019. Conform proiectului, se prevedea impozitarea bacșișului și includerea acestei sume pe bonurile fiscale.

În varianta adoptată de comisie, valoarea bacșișului este lăsată la latitudinea clientului. Această sumă distinctă este înregistrată pe bonul fiscal emis de operatorul economic, asigurându-se că banii colectați sunt distribuiți integral angajaților, după ce a fost reținut un impozit de 10%. Legea nu impune nicio obligație angajaților. Suma provenită din bacșiș este considerată venit din alte surse și este supusă impozitării prin reținere la sursă în momentul în care veniturile sunt acordate de către plătitorii de venituri. Aceste venituri nu sunt incluse în calculul contribuției de asigurări sociale și nu sunt supuse TVA-ului, arată textul legii.

Conform unui material realizat de HotNews la puțin timp după ce legea a intrat în vigoare, chelnerii români deplâng faptul că trebuie să aștepte în prezent până la finalul lunii pentru a primi sumele provenite din bacșișuri. Mai mult, legea nu prevede clar ce se întâmplă atunci când clientul vrea să lase un bacșiș mai mare de 15% și nici nu stipulează ce se întâmplă cu borcanul de bacșiș de pe tejghelele cafenelelor sau food truck-urilor.

S-a deschis Transapuseana. Cum arată una dintre cele mai spectaculoase șosele din România FOTO

Primul lot din Transapuseana, drumul care traversează Munţii Apuseni, a fost inaugurat vineri, 26 aprilie. Este vorba despre 43 de kilometri de drum judeţean. Vicepreşedintele Consiliului...

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...