NonLoteria compensarii impozitelor pe dobanzile bancare

La mijlocul lui 2010 au fost reduse salariile cu 25%, a crescut TVA de la 19% la 24% si a fost majorata cota de impozitare a dobazilor bancare de la 1% la 16. Salariile au fost reintregite, iar la TVA s-a adoptat varianta diminuarii pentru circa o treime din cosul de consum de la cota standard la cota redusa de 9%.

Simplificand (sunt mai multe categorii de produse cu cota redusa, cum ar fi medicamentele sau publicatiile si mai exista si o mica parte din produse cu cota minima de 5%), daca doua treimi din produse si servicii au TVA de 24% iar o treime de 9%, un calcul simplu de medie ponderata ne da exact 19%. Adica si TVA a fost adus, pe o alta structura, diferentiata, la acelasi nivel.

In aceste conditii, singura masura ramasa in vigoare este impozitarea dobanzilor bancare. Aceasta a devenit destul de bizara in contextul scaderii puternice a inflatiei. Aceasta a condus la reducerea dobanzii de politica monetara si, pe cale de consecinta, la diminuarea bonificarii depozitelor facute la bancile comerciale.

In acest context, a aparut loteria bonurilor fiscale, prin care se ofera premii potential consistente (practic, nu e cazul deocamdata) celor care solicita si pastreaza zeci sau sute de mici hartiute plimbate prin buzunare, uitate pe masa din bucatarie si, eventual, aruncate din greseala la cosul de gunoi. Ideea fiind de a vinde iluzii putine celor multi si de a-i mobiliza intru combaterea evaziunii fiscale, arata o analiza Curs de guvernare.

Fara a nega aceasta abordare si fara a o antagoniza, mai degraba si mai la nivel european, ar fi fost utila compensarea impozitarii dobanzilor la depozite cu cheltuielile facute prin intermediul cardului bancar. Adica sumele reprezentand 16% din marimea dobanzilor oferite la depozite sa nu mai fie trimise automat la Fisc, ci sa poata fi compensate la nivelul bancilor cu cheltuielile facute de deponent si achitate cu cardul respectivei institutii.

Concret, sa luam un exemplu. La un depozit de 50.000 de lei (pot fi si mai multe depozite in suma totala de 50.000 de lei) si o dobanda de 3% pe an, rezulta o dobanda de 1.500 lei pe an. Adica, repartizat pe parcursul celor 12 luni, ar reveni 125 lei pe luna. Drept care, impozitul ajunge la 20 de lei (cota de 16% impozit pe venit).

Cei care platesc cu cardul aceleiasi banci ar putea beneficia de un discount de 1% la cumparaturi de 2.000 lei pe luna, prin aceea ca nu ar mai plati impozit pe dobanda aferenta banilor depusi. Suma in cauza fiind tot de 20 lei. Este ca si cum toate depozitele bancare ar putea beneficia, pentru cei care ajuta statul sa incaseze taxe, de regimul titlurilor de stat, exceptate prin lege de la plata impozitului pe venit.

NonLoteria compensarii impozitelor pe dobanzile bancare pe Curs de guvernare

Când va avea loc evenimentul Samsung Unpacked și ce dispozitive vor fi prezentate

Samsung plănuiește să organizeze evenimentul său emblematic, Unpacked, pe data de 10 iulie 2024, în Paris, potrivit mai multor surse. Alegerea Parisului ca gazdă pentru acest eveniment nu...

Valul de taxe care ne așteaptă după majorările de pensii și salarii din an electoral: „Ne ducem spre fundul sacului”

Majorarea pensiilor de la 1 septembrie, după recalculare, deja pune presiune pe bugetul de stat.Și salariul minim pe economie urmează să fie majorat de la 1 iulie la 3.700 de lei brut. Însă...