Companiile de stat care trag cel mai tare în jos economia țării în 2024. Guvernul se orientează către profituri rapide

Industria siderurgică din România operează în prezent la aproximativ un sfert din capacitatea pe care o avea în 1989, trecând printr-un amplu proces de restructurare care a implicat reducerea forței de muncă și dezafectarea a hectare întregi de unități de producție. Dacă poveștile despre privatizarea marilor combinate românești sunt deseori marcate de căpușarea fierului vechi de către companii neinteresate să le readucă la viață, lăsând în urmă paragina, companiile aflate încă în administrarea statului au un parcurs deosebit de divers. Statul român pare să favorizeze întreprinderile cu un potențial de profit imediat, ignorând sau acordând o atenție redusă acelor conglomerate care deservesc un număr foarte ridicat de oameni și care ar putea avea un impact ridicat asupra economiei prin investițiile în infrastructură.

Poveștile de succes ale ultimului an tind să fie cele ale Hidroelectrica și Complexului Oltenia, în primul caz listarea de succes la bursă realizându-se în plină criză energetică, cu prețuri mult mai ridicate decât în trecut la electricitate, în timp ce cea de-a doua a văzut profituri record de pe urma fabricării de armament. Profitul acestora nu compensează însă pierderile puternice suferite de companii controlate de stat precum CFR Călători sau TAROM, care nu doar că ar putea facilita transportul de marfă și călători la standarde europene, tăind în mod radical timpul de deplasare pentru navetiști și transportul de bunuri, dar aduse la linia de plutire, ar putea reduce din pierderile masive de capital din bugetul de stat.

O analiză recentă realizată de PressHub arată că doar șase entități deținute de stat în România, printre care și Societatea Națională a Căilor Ferate (SNCFR), CFR Marfă și TAROM, acumulează datorii către bugetul de stat de peste 10 miliarde de lei, sumă care se ridică la aproape o cincime din pierderile totale înregistrate de economia României.

Industria energetică românească – cele mai profitabile companii de stat în prezent

Studiind cazurile de succes și eșec din ultimii ani, devine aparent că investițiile statului în marile sale complexe industriale sunt mai puțin cântărite pe termen lung, gândite în ideea de a salva marele epave siderurgice moștenite de la regimul Ceaușescu. și mai mult o înclinare către proiectele de business mai profitabile sau de necesitate strict imediată.

Este și cazul investițiilor în industria energetică a ultimilor ani, pe fondul crizei mondiale de energie. Anul trecut, fluctuațiile îngrijorătoare de pe piața europeană de energie a creat în România printre cele mai mari creșteri de prețuri, iar în acest context, câteva companii de stat au dezvoltat un portofoliu substanțial în materie de producție, generator de profituri fără precedent.

Potrivit unei analize Ziarul Financiar din septembrie anul trecut, toate cele cinci entități de stat care au raportat profituri record în 2023 activează în sectorul energiei și gazelor, beneficiind cel mai mult din criza energetică. În timp ce majoritatea distribuitorilor și furnizorilor de energie au încheiat anul în pierdere, producătorii au înregistrat profituri remarcabile. Un avantaj pentru statul român este că, urmare a proceselor de privatizare, nu mai deține o participație semnificativă în companiile de distribuție și furnizare de energie, însă controlează majoritatea producției, cu o cotă de peste 80%.

Hidroelectrica, acum listată pe Bursa de Valori, a încheiat 2022 cu un profit net de 4,3 miliarde de lei, având o marjă netă de peste 47%. Doar în prima jumătate a anului 2023, după listarea la Bursa de Valori București, compania a înregistrat un profit net de aproape 4 miliarde de lei, cu 46% mai mult față de semestrul 1 din 2022, pe fondul unor venituri de aproape 7 miliarde de lei, cu 42% mai mult. Hidroelectrica a devenit cel mai mare furnizor de energie din România în primul trimestru al anului 2023, cu o cotă de piață de 16,15%, depășind concurența și păstrând același nivel până în prezent.

Pentru următorii cinci ani, Hidroelectrica a alocat un buget de 1,8 miliarde de lei pentru modernizarea activelor existente și își propune să adauge capacități noi în domeniul energiei verzi, solare și eoliene, cu planuri de a adăuga 59 MW în energie solară până la sfârșitul anului 2025. Există oportunități de aproximativ 1.000 MW în eolian și 2.000 MW în solar, cu potențial de colaborare cu parteneri internaționali pentru dezvoltarea acestor proiecte, arată sursa citată.

Complexul Energetic Oltenia a trecut de la pierderi majore la a fi printre cele mai profitabile cinci companii de stat, cu un profit net de aproape 3,5 miliarde de lei, tot pe fondul creșterii prețurilor la energie și sprijinului guvernamental.

Mai mult, săptămâna trecută, Guvernul a anunțat că acordă un ajutor de peste 386 de milioane de lei Complexului Energetic Oltenia, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. Acesta a precizat, la finalul şedinţei de Guvern, că o primă decizie se referă la “acordarea ajutorului de stat de restructurare sub formă de grant societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A. pentru finanţarea achiziţiei de certificate de emisii de gaze cu efect de seră în anul 2024, în valoare de peste 386 de milioane de lei”, potrivit Agerpres.

„Acest ajutor de stat asigură continuarea activităţii societăţii de producere de energie electrică pe bază de lignit, acoperind o cotă de piaţă de circa 11,8%. Este un factor de stabilitate al sistemului electroenergetic naţional, dar şi un important angajator pe plan regional, cu menţinerea unui număr semnificativ de locuri de muncă, în principal în judeţele Gorj şi Dolj”, a precizat Constantin.

Pe de altă parte, companiile tradițional pierzătoare, precum Compania Municipală Termoenergetica București și CFR Călători, continuă să înregistreze pierderi, cu infrastructura feroviară rămânând în urmă din punct de vedere al modernizării și eficienței, în ciuda necesității urgente de reforme pentru a îmbunătăți performanța și atractivitatea transportului feroviar.

CFR și TAROM, companiile târâte pe brânci de bugetul de stat

În timp ce țări precum Germania, Italia și Franța au considerat călătoriile cu trenul o prioritate, investind în acest sector și operând trenuri care ating viteze de peste 300 km/h, România a rămas codașă la transportur feroviar, deși mulți români depind zilnic de tren pentru a ajunge la locul de muncă. România dispune de un tren de mare viteză operat de compania privată Astra Trans Carpatic, capabil teoretic să atingă 200 km/h, însă restricțiile cauzate de infrastructura deficitară împiedică atingerea acestei viteze.

Infrastructura feroviară a României rămâne net inferioară comparativ cu standardele din țările vest-europene, suferind din cauza lipsei investițiilor atât în modernizarea liniilor de cale ferată, cât și în actualizarea flotei de locomotive și vagoane.

În ceea ce privește finanțele CFR Călători, conducerea firmei a avut ca termen data de 12 februarie pentru prezentarea oficială a bugetului, care prevede o creștere a salariilor, conform Contractului Colectiv de Muncă semnat la sfârșitul anului anterior, împreună cu o reducere a subvenției, care ar conduce la pierderi potențiale record chiar și pentru compania de transport de peste 1 miliard de lei în bugetul CFR pentru acest an, depășind semnificativ estimarea inițială de 924 de milioane de lei, potrivit unei relatări Newsweek de la începutul lunii februarie 2024.

Veniturile totale ale CFR sunt estimate la 2,75 miliarde de lei, reprezentând 93% din suma preliminară de aproape 2,95 miliarde de lei înregistrată la 31 decembrie 2023, potrivit unei date citate de Club Feroviar, principalul motiv al scăderii veniturilor fiind nivelul mai mic al subvenției, anticipat la 1,11 miliarde de lei pentru anul în curs, adică doar 70% din suma de aproximativ 1,58 miliarde de lei primită în 2023.

Pierderile prognozate pentru CFR Călători depășesc 200 de milioane de euro, anticipându-se un buget dificil pentru 2024. Pe de altă parte, cheltuielile totale ale CFR Călători, care au ajuns la 3,131 miliarde de lei la sfârșitul anului trecut, sunt estimate să crească la 3,744 miliarde de lei în acest an, respectiv 21%. Totodată, costurile pentru utilizarea infrastructurii feroviare urmează să crească de la 497,322 milioane de lei la 587 milioane de lei, adică cu 18%, în urma majorării tarifului de utilizare a infrastructurii (TUI) cu 15% de către CNCF CFR SA, arată sursa citată.

Lipsa investițiilor în infrastructura feroviară și materialul rulant a făcut ca vitezele trenurilor să fie extrem de scăzute, cu medii de 44-45 km/h, făcând ca trenul să fie o opțiune neatractivă comparativ cu automobilul. În plus, există rute unde trenurile circulă cu viteze chiar mai mici, ajungând la 30-35 km/h pe distanțe scurte, ceea ce crește exponențial durata călătoriilor pentru navetiști.

La aceste probleme se adaugă prețurile biletelor de tren, care au crescut foarte mult în urma unor ajustări tarifare recente, fără îmbunătățiri ale serviciului. Costuri ridicate, în combinație cu lipsa unor servicii clienți adecvate și a unor informații transparente despre întârzieri contribuie la percepția negativă a călătoriei cu trenul în România.

În ciuda acestor provocări, soluții precum introducerea de trenuri noi și modernizarea infrastructurii feroviare sunt implementate lent, ceea ce întârzie îmbunătățirea experienței călătorilor și revenirea la profitabilitate a sectorului feroviar românesc. De exemplu, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a comunicat în octombrie anul trecut primirea primei rame electrice Alstom din cele 37 negociate încă din 2022 care ar fi trebuit să intre pe șinele românești. Inițial, ARF preconiza ca livrările din fabrica Alstom din Polonia să debuteze în iulie sau august 2023, pentru a fi supuse testelor în Poligonul CFR de la Făurei. Totuși, procesul a suferit întârzieri majore din partea producătorului. Ministerul Transportului a riscat pierderea unei finanțări de peste 300 de milioane de lei din partea Comisiei Europene din cauza întârzierilor.

Abia la finalul lunii ianuarie 2024, ARF şi Alstom Transport SA au semnat contractul de achiziţie a 16 locomotive electrice noi pe 4 osii cu sisteme ERTMS.

În ceea ce privește compania aeriană națională TAROM, ultimul an în care TAROM a încheiat pe plus a fost 2007. De atunci, cifrele arată o cădere continuă a companiei, agravată în perioada pandemiei. Revenirea după lunile lungi de consemnare la sol se face greu, iar datoriile au fost în creștere constantă, potrivit unei analize Europa Liberă de anul trecut. Dacă în 2008, pierderile TAROM erau de 6,3 milioane de lei, acestea au ajuns la 274,6 milioane de lei în 2022, adică de 43,5 ori mai mult, iar datoriile au crescut de trei ori în 15 ani.

Potrivit sursei citate, la sfârșitul lui 2022, TAROM avea 1.219 angajați, iar cheltuielile cu personalul au fost de 127 de milioane de lei. Din acești bani, 2,5 milioane au fost bonusuri, iar câștigul mediu lunar a fost de aproape 9.000 de lei. Pentru 2023, în proiectul de buget, compania a estimat o reducere spectaculoasă a pierderilor, până la 62,4 milioane de lei, unul dintre punctele strecurate printre celelalte decizii manageriale luate în 2022 ascunzând și un posibil plan de vânzare a acțiunilor TAROM - A fost demarată acțiunea pentru evaluarea participațiilor TAROM în vederea vânzării - scrie sec în raport, fără alte informații suplimentare, potrivit Europa Liberă.

În prezent, TAROM a câștigat în instanța Curții Europene un proces lung cu Wizz Air care bloca un ajutor de peste 36 de milioane de euro acordat de România companiei aeriene, veste care se speculează că ar aduce compania pe verde pentru prima oară în mai bine de două decenii.

Cazul Cugir – datoriile au fost plătite pentru industria de armament

Ministrul Economiei, Ştefan Oprea, a declarat pe 16 februarie 2024 că Uzina Mecanică Cugir este o companie cu capital de stat care nu mai are nicio datorie, la sfârşitul lunii decembrie anul trecut fiind plătite toate datoriile. Ministrul a anunţat că Guvernul a aprobat angajarea a încă 88 de persoane în cadrul uzinei, potrivit News.ro.

„UM Cugir este o companie cu capital de stat care nu mai are nicio datorie. La sfârşitul lunii decembrie anul trecut au plătit toate datoriile, sunt pe profit şi sunt în plină dezvoltare”, a spus ministrul după şedinţă.

Contextul este unul conjunctural, în contextul situației geopolitice din prezent. Uzina Mecanică Cugir a încheiat contracte ferme pentru muniție în valoare de 37 de milioane de euro cu MTS Cehia C2A 2/10.01.2023, Armytrans Bulgaria C2A 64//26.01.2023, Radington C2A 572/14.09.2023, Bangladesh Pioneer G 12 700/24.10.2023, Global Militar USA GM 23 – 0185/26.10.2023 și Arsenal Bulgaria C2A682/08.11.2023.

În total este vorba despre 9,5 milioane bucăți de muniție, din care 9 milioane de bucăți trebuie realizate în anul 2024. Pentru onorarea contractelor asumate pe muniție și încadrarea în termenele de livrare stabilite, producția trebuie să crească de la 500.000 buc./lună (cât se poate realiza în prezent cu numărul de personal existent) la 750.000 buc./lună.

Creșterea producției cu 250.000 bucăți/lună în condițiile angajării a 88 persoane, va conduce la creșterea veniturilor din exploatare cu 1.028.000 euro/lună, au calculat reprezentanți ai companiei de stat. La data de 31 octombrie 2023, numărul de posturi vacante existente în structura organizatorică pentru care nu au fost declanșate proceduri pentru ocuparea acestora a fost de 299 posturi.

Ştefan Oprea a precizat că Memorandumul aprobat de Executiv are ca scop acela de a putea adăuga personal direct productiv, pentru că au contracte foarte multe în acest moment. ”Acolo se produce muniție calibru NATO, dar calibru mic, 5,6 - 12,7, contracte internaționale care necesită o productivitate mai mare. Cele 88 de persoane vor putea genera o cifră de afaceri de 1.000.000 de euro pe lună în plus pentru UM Cugir. Spun acest lucru pentru că acolo unde avem management foarte bun se vede și au și un ambițios program de investiții, studii de fezabilitate deja încheiate, anul acesta încep aceste investiții, au şi fonduri prevăzute”, a subliniat Oprea.

Toți operatorii de transport feroviar, integrați pe Ghișeul Unic. Schimbări la cumpărarea biletelor

Toţi cei şase operatori de transport feroviar de călători care prestează servicii publice sunt integraţi şi activi în sistemul Ghişeul Unic dezvoltat de Autoritatea pentru Reformă...

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...