Ratele la credite cresc după ce BNR a majorat dobânda cheie. "Este gaz pe focul scumpirii" ANALIZĂ

După scumpirea gazelor și energiei, alături de creșterea prețurilor la alimente și servicii, ne așteptăm și la majorarea ratelor lunare pe care le plătim la bănci.

Asta după ce Consiliul de Administrație al Băncii Naţionale a României a decis luni, 10 ianuarie 2022, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022.

Analistul economic Adrian Negrescu a declarat pentru Ziare.com că un calcul estimativ, raportat la nivelul creditelor ipotecare, arată o creștere cu cel puțin 10% a ratei.

Acesta este de părere că românii cu credite la bănci sunt nevoiți, în 2022 să joace de voie, de nevoie, în noua producție economică ”Supraviețuitorul”.

”Creșterea dobânzii cheie va pune gaz pe focul scumpirii ratelor. Un calcul estimativ, raportat la nivelul creditelor ipotecare, arată o creștere cu cel puțin 10% a ratei, în următoarea perioadă, adică între 120 și 240 de lei, în funcție de rată”, a declarat pentru Ziare.com analistul economic Adrian Negrescu.

Pentru mulți dintre români, mai ales cei care s-au împrumutat peste puteri, creșterea dobânzii cheie și implicit a ROBOR-ului vine să pună și mai multă presiune pe portofel.

”Cum un rău nu vine niciodată singur, scumpirea gazelor și energiei, alături de creșterea prețurilor la alimente și servicii îi vor determina pe mulți să fie în fața unei alegeri imposibile – ce plătim mai întâi, facturile la utilități, ratele sau mâncarea zilnică de pus pe masă. O alegere greu de făcut mai cu seamă că facilitățile oferite de autorități (compensarea/plafonarea costurilor cu energia) sunt ca o apă de ploaie, nu ajută decât în mică parte și pe puțină lume”, spune analistul economic.

Dacă ne uităm la istoricul comportamentului de consum, românii vor alege în primul rând să își plătească rata la bancă – o chestie aproape unică la nivel european.

”Vor acumula, pe de altă parte, datorii la furnizorii de utilități și vor mânca mai ieftin, mai prost, și mai puțin. Nu vor mai cheltui decât pe strictul necesar și își vor petrece serile acasă, cu lumina stinsă și sub plapumă, de teamă să nu depășească baremele arbitrare de consum impuse de autorități”, mai spune Negrescu.

Nu este exclus ca, din păcate, mulți să nu mai poată să plătească, iar rata creditelor neperformante și, implicit, executările silite să explodeze în primăvară.

”În astfel de vremuri, când 'scapă cine poate', soluția optimă pentru cei care nu își mai pot plăti ratele este să meargă la bancă și să își reeșaloneze creditele, să le refinanțeze pe indicele IRCC, a cărui valoare este incomparabil mai mică decât cea a ROBOR. O soluție pe termen scurt, care le va aduce o rată mai mică pentru următoarele luni, cu speranța că la vară iureșul scumpirilor din zona de energie se va estompa”, precizează el.

O altă soluție este ca, din banii pe care îi au, să economisească pentru a avea cu ce să își plătească ratele, mai cu seamă că, din păcate, locurile de muncă mai ales a celor din zone vulnerabile, precum HORECA, comerț, servicii vor fi, din nou, supuse riscului de șomaj tehnic, urmare a restricțiilor impuse de pandemie.

”Bani albi pentru zile negre” ar trebui, de altfel, să fie regula obișnuită pentru orice familie din România, afectată de,, binefacerile’’ creșterii economice din pandemie, una scriptică și prea puțin regăsită în buzunarele oamenilor.

Soluția de avarie pentru pensionari

Dacă pentru cei apți de muncă, pentru cei care se simt în stare și au timpul necesar, găsirea unui al doilea loc de muncă, part time, reprezintă o alternativă de supraviețuire, pentru pensionari, din păcate, mai ales pentru cei din marile orașe precum București, soluția de avarie, una dură, tristă dar realistă este să caute să își găsească o altă locuință, la țară, mai ieftin și cu costuri mai reduse.

”Să trăiești în București va fi, din păcate, din ce în ce mai scump iar pentru pensionari va fi din ce în ce mai greu să facă față facturilor, astfel că vânzarea locuinței le poate aduce suma necesară pentru a-și cumpăra o casă la țară, unde să se autogospodărească, și să mai aibă și ceva bani în cont pentru vremuri grele. E o soluție cinică, dar realistă, o variantă la care ar trebui să se gândească și mulți dintre cei care sunt încă în activitate și nu mai fac față facturilor”, adaugă analistul.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţă luni, 10 ianuarie 2022, a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022. Rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, iar evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa previziunilor, cel puţin pe termen scurt, arată estimările BNR.

”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, depăşind valorile evidenţiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021.

Determinante pentru înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei sunt majorările mai ample de preţuri anticipate a fi consemnate de energia electrică şi gazele naturale – chiar şi în contextul aplicării măsurilor de compensare şi plafonare –, precum şi de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotaţiilor produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare.

Impactul acestora este de natură să amplifice şi să prelungească mai mult deviaţia pozitivă a ratei anuale a inflaţiei de la limita de sus a intervalului ţintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare şi plafonare a preţurilor la energie, dar şi să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaţioniste”, arată BNR.

Incertitudini semnificative rămân, totuşi, asociate efectelor măsurilor temporare de compensare şi plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, precum şi modului de evaluare şi de includere a acestora în calculul IPC.

Incertitudini şi riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, precum şi din situaţia blocajelor în lanţurile globale de producţie şi aprovizionare, se arată în raportul BNR.

Cursa europeană de reducere a dobânzilor de referință. Când se vor ieftini împrumuturile în Europa și în România

Oficialii Băncii Centrale Europene au declarat că sunt şanse foarte mari ca prima scădere a dobânzilor de referință europene în ultimii ani să aibă loc în urma ședinței din iunie....

Valul de taxe care ne așteaptă după majorările de pensii și salarii din an electoral: „Ne ducem spre fundul sacului”

Majorarea pensiilor de la 1 septembrie, după recalculare, deja pune presiune pe bugetul de stat.Și salariul minim pe economie urmează să fie majorat de la 1 iulie la 3.700 de lei brut. Însă...