De ce se îneacă oamenii în Marea Neagră. Curentul perfid format la țărm cunoscut de 1% din populația României VIDEO

Cercetările efectuate în ultimii ani pe litoralul românesc indică faptul că decesele survenite prin înec, în perioadele cu valuri, sunt cauzate în totalitate de ceea ce literatura de specialitate numește curenți rip sau de ruptură, un fenomen cvasi-necunoscut de către publicul larg.

Statisticile autorităților române arată că 30 de persoane mor anual pe litoralul Mării Negre, în medie, din cauza acestor curenți.

Informația apare într-un studiu complex desfășurat în ultimii ani pe zeci de kilometri de plaje de pe litoralul românesc și coordonat de Florin Tătui, cercetător conferențiar universitar doctor la Facultatea de Geografie a Universității din București și membru al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe a Universității din București.

Studiul se numește RORIP, iar informații despre curentul puțin cunoscut sunt predate în ultimii 10 ani la Facultatea de Geografie din București.

Caracteristica principală a curenților de ruptură este că sunt orientați dinspre plajă spre larg, iar efectul generat este tragerea în larg a oamenilor prinși, nu scufundarea lor.

Principala cauză a apariției curenților rip sunt "breșe ale topografiei submerse". Mai precis, locurile în care se formează canale la fundul mării, iar apa se retrage cu viteză mai mare înspre larg determinând o turbulență de suprafață pe sectoare de câțiva metri.

"Cum se formează mai exact? În condițiile în care valurile se sparg, deci atunci când avem, să spunem, o furtună ușoară în care turiștii pot să intre în apă, deci nu este arborat steagul roșu al salvamarilor, valurile creează un anumit gradient de presiune care este orientat către larg, iar acest gradient practic se descarcă apoi către mare în zona cu cea mai mică rezistență. Și de cele mai multe ori zona aceasta cu cea mai mică rezistență este reprezentată de anumite breșe, anumite canale de scurgere în relieful sumers", explică conferențiarul Tătui, într-un film informativ postat pe internet.

Acesta detaliază, în aceeași prezentare, câteva date statistice despre întreg litoralul românesc al Mării Negre: "Printr-o analiză complexă de recunoaștere a pattern-urilor, a modelelor de formare a acestor curenți rip, pe baza imaginilor satelitare de mare rezoluție, noi am ajuns la concluzia că, din aproximativ 34 de sectoare de plaje analizate între Năvodari și Vama Veche, totalizând aproximativ 40 de kilometri de țărm, aproximativ 55% din aceste plaje sunt afectate frecvent de curenții rip, în timp ce aproximativ 19% sunt afectate uneori de formarea acestor curenți".

Într-o altă filmare cu rol explicativ a fost folosită vopsea ecologică stridentă pentru a evidenția traseul curenților rip:

"Curenții rip de pe plajele românește sunt destul de puternici, adică, din măsurătorile noastre, ei pot dezvolta viteze medii de aproximativ 0,4-0,5 metri pe secundă (mps), cu viteze maxime instantanee de 1,5-1,6 mps. Că să putem face o comparație, de exemplu un înotător obișnuit cu experiență înoată cam cu 0,8 metri pe secundă, un înotător olimpic cu aproximativ 2-3 mps, iar viteza de curgere a apei într-un râu de munte este de aproximativ 1-2 mps. Deci, practic, a înota împotriva unui astfel de curent e ca și cum ai încerca să înoți într-un râu de munte în amonte. Practic, nu ai nicio șansă să înaintezi", mai spune Tătui.

Majoritatea covârșitoare a oamenilor care se îneacă la Marea Neagră sunt prinși în curenți rip în timpul furtunilor, atunci când ignoră interdicția de a intra în apă, arborată de salvamari. Ce se întâmplă, mai precis, este că oamenii se panichează din cauza vitezei cu care sunt trași în larg, încearcă să înoate spre țărm, obosesc, sunt copleșiți fizic și sunt trași la fund în apele învolburate.

"Lățimea curenților rip care se dezvoltă pe plajele românești este în medie de aproximativ 20-30 de metri, dar ei pot dezvolta și lățimi mai mari, care pot ajunge până la 60-70 de metri. Curenții se dezvoltă până la distanțe maxime măsurate de noi undeva 150 de metri față de linia apei, până la adâncimi de aproximativ 3-3,5 metri. Cea mai mare frecvență și intensitate a curenților rip pe plaje sunt pe direcții între nord-est și sud-est, iar cei mai puternici curenți se produc atunci când valurile depășesc aproximativ jumătate de metru și mai ales atunci când depășesc 0,8-1 metri", mai adaugă cercetătorul român.

Echipa coordonată de Tătui a elaborat și un ghid succint destinat turiștilor care merg la Marea Neagră.

"În cazul nefericit în care sunteți prinși de un astfel de curent rip și simțiți că sunteți trași către larg, în primul rând trebuie să rămâneți calmi, să nu vă agitați și să încercați cât mai mult posibil să plutiți. Spuneam mai devreme că acești curenți nu ne trag la fund, ci plutim în cadrul lor către larg, cu viteze destul de mari. În al doilea rând, încercați să agitați mâinile și să strigați după ajutor, către cele mai apropiate persoane sau către salvamarul de pe plajă.

Niciodată nu trebuie să încercați să înotați împotriva curentului. Întotdeauna trebuie să înotăm paralel cu plaja, în lateral, până în momentul în care simțim că nu mai suntem trași către larg de acești curenți, și abia după aceea să înotăm spre plajă.

Mai mult decât atât, este foarte, foarte important ca în cazul în care dorim să ajutăm pe cineva care se află în pericol, să nu devenim și noi o victima a acestor curenți. În acest sens, primul lucru este să anunțăm salvamarul despre un posibil caz de înec. În al doilea rând, dacă decidem să mergem să salvăm persoana respectivă, trebuie să ne asigurăm întotdeauna că avem lângă noi un obiect plutitor", sfătuiește profesorul.

Cum se evadează dintr-un curent de tip rip

Fenomenul curenților rip este întâlnit la nivel mondial, în oceane și mări. În Statele Unite ale Americii, de exemplu, există campanii de informare puternice în zona plajelor, cu panouri montate frecvent pentru a avertiza în privința pericolului.

În România, pericolul este cvasi-necunoscut. Un salvamar consultat în cadrul unei analize realizate de Libertatea estimează că 1% din populație știe despre existența lor. Cercetătorul Tătui nu este la fel de optimist și crede că doar câteva sute de oameni din toată țara înțeleg pericolul.

"Sectoarele de plajă cel mai afectate de dezvoltarea curenților rip pe țărmul românesc al Mării Negre sunt reprezentate de plajele Eforie Nord, Costinești, sectorul 2 Mai, sectorul Jupiter-Venus și de bariera din sectorul Saturn. Din păcate, în medie, în fiecare an, pe plajele românești aproximativ 30 de persoane decedează din cauza înecului provocat de acești curenți rip", precizeză Tătui.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...