Daniel Dăianu: Stablecoins, o replică la criptomonede a sistemului financiar tradițional

Joi, 22 Iulie 2021, ora 23:00
3036 citiri
Daniel Dăianu: Stablecoins, o replică la criptomonede a sistemului financiar tradițional

Crypto-activele, monede digitale care utilizează tehnologia blockchain (registru transparent care poate înregistra tranzacții între două părți în mod verificabil și permanent), cum ar fi Bitcoin și Ethereum, au cunoscut o creștere explozivă după izbucnirea crizei financiare din 2008 iar numărul lor este de circa 11.000 în prezent, a scris președintele Consiliului Fiscal, profesorul Daniel Dăianu pe opiniibnr.ro. Acesta este de părere că digitalizarea a favorizat din plin acest fenomen.

Cu toate acestea, profesorul Dăianu privește cu suspiciune această expansiune a crypto-activelor, care au o natură speculativă pronunțată și pe care le consideră incorect numite crypto-monede.

„Orientări libertariene, de respingere a guvernelor/autorităților publice (bănci centrale) echivalează crypto-activele (numite, consider incorect, crypto-monede) cu o descentralizare a sistemului financiar, care să asigure anonimitate în tranzacții, să transgreseze reglementări și granițe, riscuri legate de cursuri de schimb etc. Dar nu filosofia politică a unor grupuri contează, în primul rand, ci fenomenul în sine”, a completat Dăianu.

Stablecoins, criptomonede care se bizuie pe monede emise de bănci centrale și active financiare stabile

Pe fondul volatilității extreme a crypto-activelor (vedem situația actuală a Bitcoin) au apărut „stablecoins” (în traducere, monede stabile), care se bizuie pe monede emise de bănci centrale și active financiare percepute ca fiind relativ stabile.

„Stablecoins pot fi considerate variante sintetice ale crypto-activelor, care urmăresc o stabilizare a cotațiilor lor. Ironia este că activele financiare dorite ca alternative la monedele emise de bănci centrale se raportează valoric tot la dolar, la euro!”, completează Daniel Dăianu.

De asemenea, președintele Consiliului Fiscal subliniază subiectul stabilității financiare versus crypto-active. Stabilitatea financiară este afectată de crypto-active, inclusiv de variantele stablecoins (Tether este cel mai cunoscut dintre acestea).

„Stablecoins au drept colateral banii emiși de bănci centrale, obligațiuni suverane, alte active financiare (ex: efecte comerciale), care nu sunt atât de lichide precum monedele autentice (dolarul SUA, în special). La un soc puternic pe piețele financiare, poate avea loc o fuga de unele active ce stau în spatele stablecoins. O analogie poate fi făcută cu situația fondurilor monetare (money market funds) ce erau presupuse a oferi plasamente cvasi-sigure și cu volatilitate minima, dar care, în momente de panica, au avut nevoie de intervenția Fed pentru a nu lovi stabilitatea sistemului financiar în ansamblu. S-a văzut atunci că banca centrala a SUA, Fed, a fost nevoita să acționeze și pe piață de capital că asigurător de ultima instanță (nu numai că “pacificator” al pieței sau market maker).

În măsura în care stablecoins sunt reglementate, funcția lor de mijlocire a plăților ar trebui să fie însoțită de cerințe de capital și de lichiditate, așa cum se întâmplă cu băncile comerciale. Băncile centrale trebuie să colaboreze în această direcție cu autoritățile de reglementare și supraveghere ale piețelor de capital, mai punctează Daniel Dăianu.

Crypto-activele, circuitele tranzacționale paralele și atacurile informatice

Natura speculativă pronunțată a crypto-activelor a creat o problemă majoră pentru băncile centrale, prin formarea de circuite tranzacționale paralele, precizează Daniel Dăianu.

Crypto-activele adaugă circuite paralele la piețele reglementate si pot complica transmisia monetară. Este de presupus ca noua strategie a Băncii Central Europe, plus cele ale altor bănci centrale, cu privire la politica monetară vor avea în vedere și circuitele paralele ce sunt create de cypto-active.

„Nu puține bănci centrale au în vedere emiterea de monede digitale (central bank digital currency/CBDC). Banca Reglementelor Internaționale (BIS) a înființat un hub de inovație în domeniul monedelor digitale, al digitalizării sistemului financiar; numeroase bănci centrale studiază problematica monedelor/activelor digitale. Dar aici nu este vorba în principal de o competiție intre monede digitale emise de băncile centrale (drept bani publici care oferă siguranță) și crypto active. Miza este mult mai adâncă, mai mare, și privește chestiunea transmisiei monetare în economie că și cea a stabilității financiare (ultima văzută și din perspectiva atacurilor informatice)”, a mai adăugat președintele Consiliului Fiscal.

Acesta conchide prin a preciza că miza mare este de a nu lăsa sistemul financiar sa aibă o evoluție de tip „free banking” „cu impact detrimental asupra stabilității financiare și nu numai; moneda publică este un bun public, de care depinde coeziunea economică si socială. (...) Nu digitalizarea în industria financiară va dicta dinamica influențelor globale, ci puterea economică si tehnologică, performanțele unei societăți din toate punctele de vedere”.

Citeste si:
Creștere bruscă a dobânzilor pe termen lung în România. Care este clasamentul dobânzilor în UE
Creștere bruscă a dobânzilor pe termen lung în România. Care este clasamentul dobânzilor în UE
Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Acest indicator critic pentru...
Cîțu susține că dacă se schimbă compoziția politică a guvernului nu trebuie să ceară votul Parlamentului pentru întreg Cabinetul
Cîțu susține că dacă se schimbă compoziția politică a guvernului nu trebuie să ceară votul Parlamentului pentru întreg Cabinetul
Premierul Florin Cîțu a declarat, joi seara, 16 septembrie, într-un interviu la TVR 1, că, dacă se schimbă compoziția politică a Guvernului, nu trebuie să ceară votul Parlamentului pentru...
Sursa: Ziare.com