România, într-o situație mai gravă decât în 2019. Indicii de dezechilibru macroeconomic care arată realitatea nefardată

Tabloul de Bord al Procedurii de Dezechilibru Macroeconomic, publicat anual de Eurostat, este format din 14 indicatori relevanți pentru detectarea timpurie a dezechilibrelor macroeconomice existente sau emergente la nivelul statelor membre ale UE.

Cifrele oferă suport statistic Raportului Mecanismului de Alertă anual publicat de Comisia Europeană la începutul Semestrului European 2024. Practic, raportul anual recent publicat pentru 2023 de către Eurostat conține aceiași parametri pe care Comisia Europeană i-a folosit în 2019 pentru informarea deciziilor cu privire la intrarea României în procedura de deficit excesiv.

Deși unii indicatori s-au îmbunătățit în ultimii patru ani, țara noastră figurează în acest an pe lista celor 11 state membre care au fost identificate ca experimentând dezechilibre semnificative, datoria guvernamentală depășind procentual semnificativ cifrele de acum patru ani. Ziare.com redă cifrele calculate de către Eurostat, explicând și contextualizând evoluția indicatorilor pentru România din 2019 până în prezent.

Raportul Mecanismului de Alertă identifică acele state membre ale UE pentru care sunt necesare analize aprofundate, bazându-se pe o lectură economică a indicatorilor din tablou de bord, completată de alți indicatori auxiliari.

Tabloul de Bord pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice include paisprezece indicatori principali pentru identificarea și monitorizarea dezechilibrelor macroeconomice externe și interne, precum și dezvoltările sociale și de angajare, în scopul de a obține o înțelegere mai amplă a consecințelor sociale ale dezechilibrului macroeconomic.

Lectura economică a tabloului de bord ia în calcul rezultatele pentru 2022 și este interpretată în lumina datelor disponibile pentru 2023 și a prognozei de toamnă a Comisiei din 2023. Raportul ia de asemenea în considerare evoluția dezechilibrelor macroeconomice într-o perioadă de inflație încă ridicată, dar în scădere, și de creștere economică slabă, în timp ce economia este încă vulnerabilă la incertitudini.

În 2024, vor fi pregătite recenzii aprofundate pentru cele 11 state membre care au fost identificate ca experimentând dezechilibre în 2023: Cipru, Franța, Germania, Grecia, Italia, Ungaria, Olanda, Portugalia, România, Spania și Suedia. În plus, Eurostat a punctat faptul că o recenzie aprofundată va fi întreprinsă și pentru Slovacia, deoarece prezintă riscuri particulare de dezechilibre emergente noi.

Pe baza recenziilor aprofundate, Comisia concluzionează dacă există dezechilibre sau dezechilibre potențial excesive și prezintă recomandările adecvate specifice fiecărei țări. După publicarea recenziilor, statele membre prezintă Programele lor Naționale de Reformă (NRP) și Programele de Stabilitate sau de Convergență, acestea conținând reforme și măsuri preconizate pentru a face progrese spre o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă, precum și planurile țărilor pentru finanțe publice sănătoase. Consiliul completează Semestrul European în vară prin convenirea unui set de recomandări specifice țării, subliniind domeniile în care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să întreprindă acțiuni suplimentare pentru a stimula creșterea, crearea de locuri de muncă, oportunitățile de formare și educație, cercetarea și inovarea.

Dezechilibre Interne: Datoriile publice și private ale României în prezent

Dezechilibrele interne pot apărea din îndatorarea publică și privată; evoluțiile piețelor financiare și de active, inclusiv piața imobiliară și fluxul de credit al sectorului privat, rata șomajului

Fluxul de credit din sectorul privat reprezintă suma netă a datoriilor care au fost contractate în sectoarele corporațiilor non-financiare și gospodăriilor și instituțiilor nonprofit care deservesc gospodăriile pe parcursul anului. Instrumentele luate în considerare pentru compilarea fluxului de credit din sectorul privat sunt titlurile de credit și împrumuturile, iar datele sunt prezentate în termeni consolidați, adică nu iau în considerare tranzacțiile din cadrul aceluiași sector.

Valoarea de 3,3% din PIB din 2022 se află în creștere față de 2019 (2%), și în scădere față de 2021 (3,8%). Mai în clar, scăderea față de anul trecut reflectă atitudinea mai prudentă din partea băncilor pe fondul riscurilor economice și a incertitudinilor de piață.

Totodată, creșterea valorilor față de 2019 arată că până în 2021 a avut loc o relaxare a condițiilor de creditare și o disponibilitate crescută a finanțării pentru gospodării și afaceri.

Datoria brută guvernamentală. În scopul Procedurii de Deficit Excesiv în 'Uniunea Economică și Monetară' (UEM), precum și pentru 'Pactul de Creștere și Stabilitate', protocoalele Comisiei Europene oferă o definiție completă a datoriei guvernamentale: „datoria înseamnă datoria brută totală la valoare nominală, neachitată la sfârșitul anului și consolidată între și în cadrul sectoarelor guvernului general".

În acest context, stocul datoriei guvernamentale în procedura de deficit excesiv este egal cu suma pasivelor, la sfârșitul anului, ale tuturor unităților clasificate în sectorul guvernului general în următoarele categorii: monedă și depozite, titluri de datorie și împrumuturi. Datele de bază sunt exprimate în moneda națională, convertite în euro folosind ratele de schimb de la sfârșitul anului pentru euro furnizate de Banca Centrală Europeană (BCE).

România este încă singura țară din Uniunea Europeană care se află în mod curent în procedură de deficit excesiv. În anul 2019, când a fost demarată această procedură, datoria guvernamentală se afla în jurul valorii de 35% din PIB (373,4 miliarde de lei), ca în 2022, aceasta să ajungă la 47,2%.

În august 2023, România ajunsese la o datorie guvernamentală totală de aproape 736 de miliarde de lei, adică 48,9% din PIB, iar Indicatorul de Încredere Macroeconomică realizat de Asociația CFA România și publicat pe 24 noiembrie 2023, arată că datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 53% în următoarele 12 luni.

O creștere continuă a datoriei publice nu este doar de rău augur pentru economia României în general, aceasta putând afecta real și în termeni imediați reformele și creșterile salariale și de pensii pe care Coaliția de guvernare le are în plan pentru anul 2024. O dezechilibrare majoră a volumului datoriei guvernamentale poate duce la o stare generalizată de recesiune economică, în special cumulând aceste date cu scăderea puternică a exporturilor, pe lângă ceilalți indicatori macroeconomici aflați la valori critice.

Indicele prețurilor la locuințe ajustat la inflație (sau indicele real al prețurilor la locuințe) este raportul dintre indicele prețurilor la locuințe și cheltuielile finale private de consum (gospodării și instituții nonprofit care deservesc gospodăriile). Acest indicator măsoară astfel inflația pe piața locuințelor în raport cu inflația cheltuielilor de consum finale ale gospodăriilor.

Eurostat surprinde schimbările de prețuri ale tuturor proprietăților rezidențiale achiziționate de gospodării, atât noi cât și existente, indiferent de utilizarea lor finală și de proprietarii anteriori, iar componenta terenului este inclusă. Indicatorul din tabloul de bord publicat de Eurostat reprezintă rata de creștere anuală a indicelui prețurilor la locuințe ajustat pentru inflație (an de referință 2015 = 100), pragul indicativ fiind de 6%.

În cazul României, datele Eurostat arată că în 2022 indicele arăta o valoare de -6,2%, în scădere față de 2021 (0,2%) și față de 2020 când valorile au fost pozitive, de 2,3%. Putem deduce astfel că prețurile locuințelor trec printr-o perioadă de scădere, comparativ cu marjele de calcul ale UE, ajustat la inflație. Acest lucru poate fi cauzat de o recesiune pe piața imobiliară, posibil din cauza unei cereri mai scăzute, a unei recesiuni economice și a schimbărilor în ratele dobânzilor ipotecare.

Dezechilibrele de ordin extern ale României

Dezechilibrele externe și cele legate de competitivitate pot apărea din evoluția contului curent și a pozițiilor nete de investiții ale statelor membre, ratele efective reale de schimb, cota de exporturi mondiale și costul nominal unitar al forței de muncă

Balanța contului curent oferă informații despre tranzacțiile unei țări cu restul lumii. Acesta acoperă toate tranzacțiile (alte decât cele în elemente financiare) în bunuri, servicii, venituri primare și secundare care au loc între unitățile rezidente și nerezidente. Se exprimă fie ca % din PIB, fie în milioane de monedă națională, iar fluxurile financiare sunt marcate ca un credit, un debit sau un sold. Contul curent împreună cu conturile de capital și financiare formează Balanța de Plăți.

Pragurile indicative pentru Balanța Contului Curent se situează între +6% și -4%. Balanța contului curent a României a evoluat negativ începând din 2017 încoace. Dacă în 2017 indicatorul se situa la valoarea de -1,8%, acesta a evoluat către -4,2% în 2019, când am intrat în procedură de deficit excesiv, iar în prezent ne aflăm la valoarea de -7,1%. Din acest punct de vedere, stăm mai bine doar decât Cipru și Grecia, care au înregistrat valori mai mari.

„Deficitul de cont curent și deficitul de cont financiar face ca să avem o economie dependentă de finanțare internațională. Fie că vorbim de fonduri europene, fie că vorbim de împrumuturi de stat sau împrumuturi private sau investiții private internaționale, fluxul de capital din exterior este cel care permite o balanță comercială mereu deficitară”, a expus recent economistul Brăduț Boloș, într-o analiză Contributors.

Poziția investițională internațională netă se bazează pe datele 'Balantei de Plăți' (BoP) raportate trimestrial la Eurostat de statele membre ale UE. Aceste date sunt raportate trimestrial de statele membre ale UE. Indicatorul este o declarație statistică care arată la un moment dat valoarea și compoziția activelor financiare ale rezidenților unei economii față de rezervele de aur ale băncii naționale, precum și pasivele rezidenților unei economii față de nerezidenți.

Diferența dintre activele financiare externe și pasivele unei economii este poziția netă IIP a economiei, care poate fi pozitivă sau negativă. Indicatorul permite o analiză stock-flow a poziției externe a țării, iar valoarea sa pentru România a fluctuat minor de la -43%, în creștere în timpul pandemiei, ca apoi să ajungă în 2022 la -40%. Deși indicele depășește media europeană de -35%, România se situează, ca debitor net, mai sus decât țări precum Ungaria, Cipru, Irlanda sau Grecia, cea din urmă având un indicator al poziției investiționale internaționale netă care ajunge la -144,2%.

Rata efectivă reală de schimb urmărește să evalueze competitivitatea prețurilor sau costurilor unei țări în raport cu principalii săi competitori pe piețele internaționale. Schimbările în competitivitatea prețurilor și costurilor depind nu numai de mișcările cursului de schimb, ci și de tendințele prețurilor și costurilor. Indicatorul specific pentru Procedura de Dezechilibru Macroeconomic este ajustat la indicii prețurilor de consum în raport cu un panel de 42 de țări (se utilizează ponderi duble de export pentru calcularea indicatorilor, reflectând nu numai competiția pe piețele interne ale diferiților competitori, ci și competiția pe piețele de export din alte locuri).

O valoare pozitivă înseamnă apreciere reală, iar aici România a crescut de la -5,5 în 2017, la 0,2 în 2019, pentru ca în 2022 să ajungă la o valoare de 2,6.

Cota de piață la export se calculează prin împărțirea exporturilor țării la exporturile totale ale regiunii/lumii. Indicatorul măsoară gradul de importanță al unei țări în cadrul exporturilor totale ale regiunii/lumii, iar datele privind valorile exporturilor de bunuri și servicii sunt compilate ca parte a Balanței de Plăți a fiecărei țări. O țară poate pierde cote de piață la export nu numai dacă exporturile scad, ci mai ales dacă exporturile sale nu cresc la același ritm cu exporturile mondiale și poziția sa relativă la nivel global se deteriorează.

Astfel, România a înregistrat scăderi drastice în ultimii ani din acest punct de vedere. De la o valoare de 37,83% în 2017, am scăzut în 2019 la 17,13%, urmând un trend descendent până la 6,72% în 2022. Deși date ale INS indică creșteri ale exporturilor de mărfuri în 2023, încă ne situăm la valori mici comparativ cu alte state UE.

Costul unitar nominal al muncii este definit ca raportul dintre costul muncii și productivitatea muncii, unde costul muncii este raportul dintre compensația angajaților (la prețuri curente) și numărul de angajați, iar productivitatea muncii este raportul dintre produsul intern brut și totalul angajaților. Datele privind angajații și ocuparea forței de muncă sunt prezentate conform informațiilor furnizate de fiecare țară, iar indicatorul arată schimbarea procentuală pe trei ani a costului unitar nominal al muncii.

Pragul indicativ este de 9% pentru țările din zona euro și de 12% pentru țările din afara zonei euro, astfel că în acest caz România se află în marjă cu o valoare de 10,4% în anul 2022, de la 24% în 2019.

***

Cumulativ, indicatorii de dezechilibru macroeconomic evaluați de Eurostat plasează România într-o situație mai critică decât se afla în momentul în care a fost demarată procedura de deficit excesiv.

În 2023, deficitul bugetar al României este prognozat de Comisia European, conform ultimelor calcule din noiembrie, să atingă 6,3% din PIB, un nivel similar cu cel din 2022. Valoarea reprezintă o revizuire semnificativă față de cei 4,7% din PIB proiectați în prognoza de primăvară, reflectând cheltuieli guvernamentale mai mari decât se aștepta guvernul și o creștere mai lentă a veniturilor, pe fondul unei activități economice slabe, dublate de o presiune ridicată asupra inflației dată de schimbările legislative recente.

Mai mult, potrivit Raportului de Țară 2023 pregătit în cadrul cadrului Semestrului European pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă, România a fost identificată ca având dezechilibre macroeconomice semnificative. Indicatorii economici relevanți întăresc tabloul incert, cum ar fi creșterea modestă a PIB-ului real, așteptată să decelereze la 2,2% în 2023 din cauza inflației ridicate care constrânge veniturile disponibile reale, condițiile financiare stricte și cererea externă redusă.

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...