Unirea Principatelor, primul pas catre modernizare - Evolutia economica in timpul lui Cuza

Unirea Principatelor Moldovei si Tarii Romanesti, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859, nu a fost doar un pas important catre reintregirea natiunii, ci si unul catre modernizare si resuscitare economica.

Dupa realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a realizat reforme importante pentru crearea premiselor dezvoltarii unui stat modern.

Unirea Principatelor si politica inteleapta a pasilor marunti - Documentar

In 1863, liderul roman a format un guvern condus de Mihail Kogalniceanu, prima reforma fiscala importanta fiind secularizarea averilor manastiresti. Astfel, toate bunurile acestora au trecut in proprietatea statului.

In plus, domnitorul a instituit un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale manastirilor, bisericilor, anumitor seminarii, centre de asistenta sociala etc.

El a reusit sa faca si o reforma fiscala, care a fost materializata prin instituirea impozitului personal si a contributiei pentru drumuri, platite de toti barbatii majori, dar si printr-o noua lege a patentelor si prin instituirea impozitului funciar.

In plus, poate cea mai importanta lege a perioadei, cea rurala, a fost adoptata in august 1864. Ca urmare a actului normativ, peste 400.000 de familii de tarani au fost improprietarite cu loturi de teren agricol, iar aproape alti 60.000 de sateni au primit locuri de casa si de gradina.

Ca o consecinta directa, taranii improprietariti au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultand astfel o largire a bazei de impozitare. Fragmentarea terenurilor si lipsa utilajelor agricole moderne au dus, insa, la scaderea productiei agricole in urmatorii ani, dar repartizarea ei a fost totusi echitabila, deoarece a satisfacut in parte dorinta de pamant a taranilor, a desfiintat servitutile si relatiile feudale, dand un impuls dezvoltarii capitalismului.

O alta realizare economica importanta a fost semnarea unui contract cu compania engleza Barkley-Stanisforth, pentru construirea liniei ferate Bucuresti-Filaret-Giurgiu. Lungimea liniei avea 70 km, la un pret de constructie de 196.500 franci pe kilometru, aceasta fiind inaugurata in octombrie 1869 de regele Carol I al Romaniei.

Sistemul monetar

La mijlocul secolului al XIX-lea, formarea sistemului monetar national era o necesitate majora a consolidarii statului national, asa cum se arata in cartea "Evolutia economia a Romaniei, Cercetari statistico-istorice 1859-1947", scrisa de Victor Axenciuc si publicata sub patronatul Institutul de economie nationala si publicata pe site.

Intarzierea acestei actiuni a franat considerabil dezvoltarea productiei si circulatiei de marfuri, si, in consecinta, crearea premiselor economiei moderne.

Insa dupa infiintarea, in anul 1867, a sistemului monetar national, situatia s-a schimbat. In baza legii din martie a acelui an, care a intrat in vigoare

la 1 ianuarie 1868, s-a adoptat sistemul monetar zecimal metric, similar celui din

tarile latine, cat si a sistemului bimetalist - bazat pe aur si argint.

Unitatea monetara etalon-leul, cu 100 subdiviziuni (bani), reprezenta 5 grame de argint cu titlul de 835 la mie sau 0,3226 grame aur cu titlul de 900 la mie, potrivit sursei citate.

Ea inlocuia vechea unitate monetara, denumita tot leu, dar care avea 40 de subdiviziuni (parale), existenta insa numai ca moneda de calcul. Un leu nou echivala cu 2,7 lei vechi. In prima perioada s-a emis numai moneda metalica, dar ulterior se trece la tiparirea biletelor de banca.

Buget

In primii ani dupa formarea statului national roman, dupa unificarea administratiei si tuturor institutiilor economice si financiare, in anul 1862, s-a adoptat sistemul bugetar modern: de venituri fiscale, de contabilitate bugetara, de control si publicitate a bugetului. In plus, s-au separat serviciile financiare de cele administrative.

Insa lipsa de personal de specialitate, ca si necunoasterea exacta a surselor de venituri ca si a cheltuielilor, au condus la intocmirea unor bugete cu mari deficiente: "nicaieri nu am gasit faliment, dar o dezordine de speriat" se mentiona in Expunerea la proiectul de buget al statului pe anul 1863, se arata in cartea mentionata.

Proportia veniturilor reflecta perioada de tranzitie de la fiscalitatea feudala la

cea moderna. O serie de surse de venit - de vama, de exploatare si de vanzare a

sarii si a tutunului, inainte arendat-, trec treptat in administratia statului.

Dupa secularizarea averilor manastiresti, statul intra in posesia nu numai a

circa 25% din suprafata agricola a tarii, dar si a unor cladiri si anexe, precum pravalii, vii, locuri de casa etc., pe care statul le-a pus in vanzare sau le-a arendat.

In 1864, aproximativ o treime din veniturile statului proveneau din aceasta sursa, care insa nu era cunoscuta detaliat nici ca suprafata, nici ca numar, nici ca valoare, scrie Victor Axenciuc.

In expresie generala, bugetul statului, la venituri, in primele decenii, isi avea

sursele din impozite directe si indirecte, precum si din veniturile provenite de la

proprietatea de stat - agricola in special - ca vanzari de pamant si alte bunuri,

arenzi de la mosiile sale etc.

Ulterior, patrimoniul statului sporeste prin investitii la caile ferate,

transportul maritim, fluvial, in porturi, in intreprinderile industriale ale statului - de tutun, chibrituri, explozivi, metalurgice, miniere etc.

Veniturile bugetare

In perioada imediat urmatoare dupa Unire, impozitele directe si indirecte au constituit baza bugetului de stat, iar in anii cu mari deficite, acestea se echilibrau si cu imprumuturi externe si interne.

Impozitele directe au jucat un rol prioritar in alimentarea bugetului statului

aproape un deceniu si jumatate dupa Unire, ulterior raportul dintre impozitele directe si indirecte inclina ireversibil in favoarea celor indirecte, marcand politica moderna financiara mult mai avantajoasa pentru stat, anume aceea de a aseza greutatea cheltuielilor statului pe veniturile tuturor cetatenilor tarii.

Astfel, in patru decenii de la Unire, ponderea impozitelor indirecte in totalul impozitelor se ridica la 84%, restul revenind celor directe.

In primul deceniu dupa Unirea din 1859, cea mai mare greutate, 73-80%, se punea pe impozitul personal, ulterior ponderea acestuia se reduce pe masura sporirii impozitului funciar, marit substantial dupa reforma agrara din 1864 si asigurat prioritar de taranime.

Ulterior, el ajunge, la inceputul secolului 20, la jumatate din totalul fiscalitatii directe. Totodata, se ridica ponderea impozitului pe patente, respectiv industrial si comercial, la inceput doar 6-7%, ulterior, prin dezvoltarea mai rapida a acestor activitati, impunerea pe patente ajunge la o cincime din total, in 1914.

Dupa 1875, s-au mai impus si alte impozite, precum cele pe bauturi si cel pe salariile personalului civil al statului.

Cheltuieli bugetare

Dupa Unire, veniturile trebuiau sporite, intrucat cheltuielile cresteau, in conditiile unei dezvoltari sociale a tarii si a cresterii rolului statului in viata

economica.

Este important de mentionat ca, spre deosebire de alte tari, in special cel occidentale, Romania avea o infrastructura slaba in 1859, iar 95% din patrimoniul existent la inceputul secolului XX a fost construit in cele cinci decenii de dupa Unire.

In plus, daca la 1864, dupa secularizarea averilor manastiresti, statul devenise proprietar pe aproape 25% din suprafata agricola a tarii, bunurile detinute avand un caracter general agricol, dupa jumatate de secol, proprietatea de stat era formata preponderent din bunuri de transport si industriale, avand in vedere ca investitiile masive au fost facute abia dupa anii 1900.

Insa statul s-a imprumutat la inceputul secolului XX pentru a obtine acest patrimoniu, iar datoria externa si cea interna au atarnat greu asupra economiei nationale, timp de aproape un secol.

Exporturi

In perioada dupa Unire, Romania a reusit sa isi consolideze exporturile, principalele produse vandute in alte tari fiind cerealele, cu precadere graul si porumbul, dar si animalele, mai ales porcinele si bovinele (Vezi tabel).

De asemenea, in anii de domnie a lui Ioan Cuza, s-au consolidat schimburile comerciale cu principalii parteneri ai tarii, Turcia, Anglia, Austria, Franta si Rusia (Vezi tabel).

Meta a lansat o inițiativă pentru combaterea răspândirii informațiilor false și a deepfake-urilor

Meta, în colaborare cu Misinformation Combat Alliance (MCA), a lansat o inițiativă pentru combaterea răspândirii informațiilor false și a deepfake-urilor generate prin inteligență...

Android 15 promite să transforme modul în care utilizatorii ascultă muzica la căști sau boxe portabile

Android 15 promite să transforme modul în care utilizatorii ascultă muzica la căști sau boxe portabile, prin introducerea unei caracteristici îmbunătățite de „partajare audio”....