Comisia Europeana a prezentat, miercuri, un document care arata o radiografie sumbra a situatiei din Romania si cere autoritatilor de la Bucuresti sa ia masuri urgente pentru a repara ce se mai poate.
CE critica masurile fiscale luate de Guvernul de la Bucuresti si concluzioneaza ca Romania se confrunta cu grave dezechilibre macroeconomice, insa pune accent si pe problemele din educatie, sanatate, infrastructura, piata muncii, justitie si discrepantele sociale.
Documentul este intitulat "Recomandare a Consiliului privind Programul national de reforma al Romaniei pentru 2019 si care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergenta al Romaniei pentru 2019."
"In special, vulnerabilitatile sunt legate de scaderea competitivitatii prin costuri si de adancirea deficitului de cont curent, in contextul unei politici fiscal-bugetare expansioniste si al unui mediu de afaceri imprevizibil.
Initiativele legislative recente creeaza riscuri in ceea ce priveste functionarea sectorului financiar si pot dauna investitiilor private", arata analiza Comisiei Europene obtinuta de Ziare.com.
Documentul CE face referiri critice la legea pensiilor, adoptata anul trecut de Parlament, la celebra OUG 114, modificata insa fara ca efectele ei cele mai grave sa fi disparut total, la problemele din sistemul de educatie neadaptat la cerintele de pe piata muncii, la spagile din sanatate, dar si la exodul medicilor.
Comisia precizeaza ca a adresat Romaniei, azi, 5 iunie 2019, un avertisment prin care semnaleaza abaterea semnificativa de la traiectoria de ajustare in vederea atingerii obiectivului structural pe termen mediu (celebrul MTO).
1. Abrambureala bugetului
La planificarea bugetului sau, Romania nu tine seama in mod constant de prevederile inscrise in cadrul sau fiscal-bugetar.
In 2016, Romania s-a abatut de la obiectivul bugetar pe termen mediu si se afla, de atunci, pe o traiectorie divergenta, nerespectand regula privind deficitul national.
Cele doua rectificari ale bugetului pentru 2018 s-au abatut din nou de la mai multe reguli auxiliare care interzic cresterea plafoanelor de deficit
Bugetul pentru 2019, adoptat de Guvern in februarie 2019 si aprobat de Parlament in martie, s-a abatut din nou de la mai multe reguli fiscal-bugetare, inclusiv de la regula privind deficitul structural.
In plus, la fel ca in anii precedenti, autoritatile nu au trimis Parlamentului, pana la termenul prevazut de lege, si anume luna august, o actualizare a strategiei fiscal-bugetare pe termen mediu, subminand astfel rolul de orientare al acestuia.
De asemenea, tot ca in anii anteriori, autoritatile nu si-au respectat obligatia de a semna o declaratie in care sa se angajeze ca bugetul pentru 2019 si strategia fiscal-bugetara respecta regulile fiscal-bugetare si principiile responsabilitatii fiscal-bugetare.
2. Evaziunea fiscala e in floare
In ceea ce priveste TVA, diferenta dintre veniturile care se asteapta sa fie realizate in teorie si veniturile incasate efectiv ramane foarte mare. Economia informala reprezinta, prin marimea sa, o provocare suplimentara pentru respectarea obligatiilor fiscale, iar nivelurile ridicate ale muncii nedeclarate priveaza bugetul de stat de resurse semnificative.
In plus, prevalenta platilor in numerar faciliteaza evaziunea fiscala.
In 2018, Romania a realizat progrese limitate in ceea ce priveste recomandarea specifica tarii care i-a fost adresata in repetate randuri de a consolida respectarea obligatiilor fiscale si colectarea impozitelor.
Introducerea caselor de marcat cu jurnal electronic, conectate la sistemul informatic al administratiei fiscale, avanseaza destul de incet.
3. Legile si OUG afecteaza stabilitatea financiara
Taxa pe activele bancare adoptata de Guvern printr-o ordonanta de urgenta la sfarsitul lunii decembrie 2018 (OUG 114), fara realizarea unei evaluari a impactului sau a unei consultari cu partile interesate, a generat ingrijorari serioase legate de impactul sau negativ asupra situatiei prudentiale a bancilor, asupra aplicarii politicii monetare si, in ultima instanta, asupra investitiilor si cresterii economice.
Modul in care a fost adoptata si dispozitiile acesteia au avut un efect negativ semnificativ asupra cursului de schimb valutar, asupra capacitatii Guvernului de a obtine imprumuturi pe piata si, in cele din urma, asupra perceptiei pe care partile interesate o au in ceea ce priveste riscurile operationale.
Desi unele aspecte controversate ale taxei au fost modificate in martie 2019, modificarile au fost adoptate tot printr-o ordonanta de urgenta a guvernului si fara o evaluare a impactului.
In noua sa forma, taxa poate denatura stimulentele pentru contractarea de credite, ceea ce ar putea duce la o alocare necorespunzatoare a creditelor in economie. Ar trebui evaluate implicatiile potentiale ale acestor modificari pentru transmisia politicii monetare.
Desi declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala in martie 2019, mai multe initiative legislative adoptate de Parlament la sfarsitul anului 2018 au exercitat o presiune suplimentara asupra sectorului bancar si au consolidat perceptia generala de imprevizibilitate a cadrului juridic.
Experienta anterioara arata ca este posibil ca astfel de initiative sa fie relansate de catre legiuitor.
4. Noua lege a pensiilor pune in pericol sustenabilitatea finantelor publice
Punctul de pensie, adica principalul parametru utilizat pentru indexarea pensiilor, urmeaza sa fie majorat cu 15% in septembrie 2019 si cu 40% in septembrie 2020.
Legea pensiilor ar urma sa modifice o serie de parametri utilizati pentru calcularea pensiilor. In special, se preconizeaza ca valoarea punctului de pensie va creste, deoarece factorul de indexare utilizat la calcularea pensiilor existente nu ar mai urma cresterea preturilor, ci ar fi raportat permanent la cresterile salariilor si ale preturilor.
In plus, perioada de cotizare utilizata la calcularea unei pensii va fi scurtata, ceea ce va duce la cresterea cheltuielilor cu pensiile noi.
Anumite probleme structurale care afecteaza adecvarea pensiilor raman nesolutionate.
Varsta medie efectiva de pensionare este apropiata de media UE, dar nu este aceeasi pentru femei si barbati. Acest lucru, cuplat cu o perioada de contributie mai scurta in cazul femeilor, duce la un decalaj de pensii considerabil intre barbati si femei.
5. OUG 114 a slabit fondurile de pensii din Pilonul II
Reforma sistemului de pensii introdusa in 2008 a fost diluata treptat. Dupa amanari repetate ale majorarilor programate ale contributiilor la fondurile de pensii din cel de al doilea pilon, care ar fi trebuit sa ajunga la 6% din salariile brute pana in 2016, contributiile au fost reduse la 3,75% din salariile brute incepand din 2018.
Apoi, prin OUG 114, contributiile la aceste fonduri au devenit optionale dupa o perioada de contributie de minimum cinci ani.
S-au inasprit semnificativ cerintele de capital minim pentru societatile de administrare a fondurilor de pensii din Pilonul II, ceea ce creeaza un risc de iesire de pe piata din Romania a societatilor de administrare a unor astfel de fonduri.
Comisioanele de administrare percepute pentru contributiile brute au fost, de asemenea, reduse in mod semnificativ, ceea ce ar putea afecta rezultatele financiare ale societatilor de administrare a fondurilor si ar putea mari probabilitatea iesirii lor de pe piata.
Acest lucru ar putea avea implicatii negative asupra dezvoltarii pietei locale de capital si a grupului investitorilor institutionali, privand totodata economia de o sursa atat de necesara de investitii pe termen lung.
In plus, slabirea sau abandonarea Pilonului II de pensii va face ca veniturile din pensii sa fie mai putin diversificate si va expune pensiile unor riscuri politice si demografice mai ridicate.
In martie 2019, prin intermediul unei ordonante de urgenta, Guvernul a mentinut noile cerinte de capital minim pentru societatile de administrare a fondurilor, dar a amanat pentru decembrie 2019 termenul pentru plata integrala a capitalului suplimentar. Alte dispozitii ale OUG 114 care pun in pericol viabilitatea fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon raman neschimbate.
6. Hibele sistemului de educatie
Problemele legate de calitatea si caracterul incluziv al sistemului de educatie si formare au un impact negativ asupra potentialului Romaniei de a asigura o crestere favorabila incluziunii.
Cheltuielile cu educatia raman printre cele mai scazute din UE, in special in ceea ce priveste anii de scolarizare care au un rol decisiv in a preveni parasirea timpurie a scolii (care ramane la un nivel ridicat), a asigura egalitatea de sanse si a reduce inegalitatile mai tarziu in viata.
Participarea copiilor prescolari la o educatie si ingrijire de calitate ramane sub media UE, inclusiv din cauza lipsei de structuri.
Acest lucru are implicatii asupra participarii femeilor pe piata fortei de munca, precum si asupra dobandirii timpurii de competente.
Se inregistreaza intarzieri in modernizarea retelei de scoli si in optimizarea lor astfel incat sa se tina cont de tendintele demografice, 10% din scoli fiind supraaglomerate, in timp ce 58% dispun de capacitati excedentare.
Se constata probleme considerabile in ceea ce priveste dobandirea de competente de baza si competente digitale de catre populatie.
Capacitatea cadrelor didactice de a aplica o abordare centrata pe elevi nu este dezvoltata suficient. Disparitatile dintre mediul rural si cel urban persista, iar grupurile vulnerabile, inclusiv rromii, continua sa aiba un acces limitat la un invatamant de calitate si favorabil incluziunii.
7. Piata fortei de munca se confrunta cu presiuni crescande
Asta in conditiile in care rata somajului (4,2% in 2018) este foarte scazuta, forta de munca este in scadere, iar lipsa de personal calificat persista.
Rata de activitate a femeilor este scazuta, mai ales in randul femeilor tinere si de varsta mijlocie. Acest lucru se datoreaza in principal responsabilitatilor personale si familiale si integrarii scazute a copiilor cu varsta cuprinsa intre 0 si 3 ani in structuri formale de ingrijire.
Politicile active in domeniul pietei fortei de munca ofera un raspuns limitat la nevoile pietei fortei de munca, masurile fiind axate in principal pe oferirea de stimulente financiare, mai degraba decat pe abordari personalizate, globale.
Intarzierea reformei planificate a serviciului public de ocupare a fortei de munca ramane un obstacol important in calea modernizarii serviciilor furnizate angajatorilor si somerilor.
Competentele nu evolueaza in concordanta cu nevoile sectoarelor economice in crestere, 81% dintre angajatori confruntandu-se cu dificultati in ocuparea locurilor de munca vacante.
Sectorul tehnologiei informatiei si comunicatiilor este in crestere, in timp ce numarul romanilor cu varsta cuprinsa intre 20 si 29 de ani care detin o diploma in domeniile stiintei, tehnologiei, ingineriei sau matematicii a scazut in perioada 2014-2016.
In prezent, nu exista o evaluare globala sau sectoriala a nevoilor de competente si nu se realizeaza, in continuare, previziuni privind necesarul de competente, ceea ce impiedica adaptarea sistemului de educatie si formare la nevoile pietei fortei de munca.
Educatia si formarea profesionala este considerata in continuare o optiune secundara de catre elevi si parinti, iar rata de ocupare relativ scazuta in randul proaspetilor absolventi ai programelor de educatie si formare profesionala ridica problema relevantei acestor programe pentru piata fortei de munca.
Invatamantul superior nu este aliniat suficient la piata fortei de munca. Desi rata de absolvire a invatamantului tertiar s-a dublat in ultimii zece ani, aceasta ramane la un nivel scazut.
8. Saracia si inegalitatea veniturilor
Un roman din trei continua sa fie expus riscului de saracie si excluziune sociala, cele mai afectate grupuri fiind copiii, rromii, persoanele cu handicap si persoanele in varsta.
Calitatea si acoperirea serviciilor sociale sunt insuficiente, iar distributia teritoriala a acestora este inegala si necorelata cu nevoile specifice ale comunitatilor.
Doar 20% din unitatile administrativ-teritoriale dispun de servicii sociale autorizate.
De obicei, serviciile sunt concentrate in zonele mai bogate sau in zonele urbane, desi ele sunt cele mai necesare in zonele si regiunile mai sarace, rurale.
Rata privarii de locuinta este cea mai ridicata din UE.
Politicile in domeniul locuintelor sunt descentralizate fara sa existe insa un cadru strategic, iar resursele financiare lipsesc adesea in comunitatile sarace.
9. Cresterea haotica a salariului minim
Dupa ani de crestere salariala moderata, Romania prezinta una dintre cele mai rapide cresteri ale salariilor din UE. Acest lucru este determinat de politicile guvernamentale de crestere a salariilor din sectorul public si a salariului minim, de rata somajului care a scazut la un nivel record si de deficitele structurale de forta de munca.
Salariul minim este in continuare stabilit in mod nesistematic, fara a se baza pe un mecanism obiectiv.
Cresterile consecutive de-a lungul anilor au dus la situatia in care o treime din angajati castigau salariul minim in 2017, cu aproape patru ori mai multi decat in 2011
10. Provocarile din sistemul de sanatate
Nivelul de finantare redus, utilizarea ineficienta a resurselor publice si lipsa reformelor limiteaza eficacitatea sistemului de sanatate.
Emigrarea continua a fortei de munca a condus la un deficit considerabil de medici si de asistente medicale.
Infrastructura sistemului de sanatate si prevalenta platilor informale constituie in continuare motive de ingrijorare.
Persoanele care locuiesc in zonele rurale si grupurile vulnerabile au acces limitat la serviciile de asistenta medicala.
La randul lor, acesti factori au un impact negativ asupra sanatatii populatiei, care ramane sub media UE, in ciuda imbunatatirilor recente.
Sectorul ingrijirii de lunga durata nu este pregatit sa faca fata imbatranirii rapide a populatiei. Exista foarte putine servicii de ingrijire la domiciliu si in centre de zi, iar acestea sunt concentrate in special in zonele cu venituri mai mari.
Nivelul de acoperire si cheltuielile publice cu ingrijirea de lunga durata sunt printre cele mai scazute din UE, iar accesul la ingrijire de lunga durata, reabilitare si ingrijire paliativa este scazut.
11. Infrastructura subdezvoltata
Calitatea infrastructurii, inclusiv in sectorul transporturilor, al energiei, al deseurilor si al apelor reziduale, ramane scazuta si limiteaza perspectivele de crestere ale Romaniei.
In ciuda investitiilor publice semnificative dupa aderarea Romaniei la UE, infrastructura fizica a tarii ramane subdezvoltata. Starea generala si fiabilitatea retelelor rutiere si feroviare sunt foarte slabe.
Infrastructura nu tine pasul cu nevoile in materie de trafic generate de o economie in expansiune. Reteaua rutiera este una dintre cele mai putin dezvoltate din UE, iar reforma sectorului feroviar a ramas in urma.
Emisiile de gaze cu efect de sera generate de transportul rutier au crescut puternic in ultimii cinci ani. In plus, nivelul foarte scazut al investitiilor in lucrari de intretinere a redus viteza de circulatie a trenurilor si a afectat timpul de livrare a marfurilor prin intermediul transportului feroviar.
Transportul urban este afectat de subfinantarea cronica, de organizarea necorespunzatoare a sectorului si de slaba capacitate administrativa a furnizorilor locali.
Sistemul de gestionare a deseurilor este in continuare caracterizat de un nivel foarte redus de reciclare a deseurilor municipale si de rate foarte ridicate de depozitare a deseurilor.
Exista in continuare provocari in ceea ce priveste atingerea tintei de eficienta energetica, in special din perspectiva eficientei energetice a cladirilor, care ar putea fi mult imbunatatita.