Șansele ca România să devină un hub energetic. Expert: „Proiectul ar putea să creeze condiții bune de echilibrare a pieței pe termen lung”

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja a participat, la Budapesta, la reuniunea ministerială a Comitetului Director, înființat în conformitate cu prevederile Acordului de Parteneriat Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei, cu scopul discutării primilor pași în vederea unui nou proiect de infrastructură energetică, numit Coridorul Verde.

Acesta presupune realizarea unui cablu de curent continuu care va conecta cele patru țări implicate în discuții. În ceea ce privește gradul de importanță și prioritizare imediată a unei astfel de investiții, expertul în energie Dumitru Chisăliță a declarat pentru Ziare.com că proiectul trebuie înțeles în contextul utilității și limitărilor sale. Deși nu va putea să rezolve toate problemele imediate din energie ale țării, acesta face parte din nevoia stringentă către asigurarea unor canale de eficientizare a schimbului, stocării și distribuției energiei regenerabile pe termen mediu și lung. „Și eu aș vrea să rezolvăm prioritar problemele pentru iarna următoare, dar dacă nu ne gândim și la problemele care pot apărea peste cinci ani, n-am progresat neapărat”, a declarat expertul.

Cum va arăta Coridorul Verde

Proiectul “Coridorul Verde” prevede realizarea unui cablu de curent continuu, care va conecta toate cele patru state. Acordul miniștrilor subliniază importanța energiei verzi și curate în combaterea încălzirii globale și prevenirea schimbărilor climatice, încurajând cooperarea reciprocă în domeniile energiei regenerabile, eficienței energetice și hidrogenului verde, în vederea creșterii securității sistemelor energetice și a stabilității aprovizionării.

Conform comunicatului oficial emis de Ministerul Energiei, se susține totodată extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă către România și Ungaria, prin Georgia, și către alte țări europene. În cadrul reuniunii s-a semnat un Memorandum de Înțelegere între ministerele de resort din România, Republica Azerbaidjan, Georgia, și Ungaria privind cooperarea în domeniul energiei verzi, pentru a aprofunda colaborarea în vederea atingerii obiectivelor comune privind dezvoltarea sectorului energiei verzi, inclusiv producția de hidrogen.

În centrul acestei inițiative se află un proiect de cablu subteran în curent continuu (HVDC) de 5000 MW, care se va întinde pe o distanță de 850 de kilometri pe teritoriul României, traversând țara de la est la vest. Transelectrica, compania de stat responsabilă pentru acest proiect, a anunțat elaborarea unui studiu de fezabilitate, colaborând cu parteneri precum TAQA, Meridiam, E-INFRA și Fluor, cu care a semnat de asemenea un Memorandum de Înțelegere. O parte dintre investitori sunt implicați și în proiectul mini-reactoarelor NuScale, care ar urma să fie construite la Doicești, dar care recent a întâmpinat eșecuri în SUA.

Planificarea acestui cablu prevede amplasarea infrastructurii pe ruta Tuzla - Podișor și de-a lungul conductei de gaz Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), profitând de coridoarele existente pentru aceste rute. Se intenționează formarea unei companii de proiect de către operatorii de sistem din cele patru țări. Sebastian Burduja, reprezentant al Ministerului Energiei, a sugerat ca sediul companiei să fie în București, decizia finală urmând să fie luată în cadrul unor negocieri viitoare.

Aceste planuri nu sunt primele de acest tip pentru România, anteriori țara noastră fiind implicată în proiecte similare de conectare energetică cu alte țări, care nu au fost finalizate. Proiectul AGRI prevedea transportul de gaze lichefiate din Azerbaidjan prin Georgia, cu un terminal de gaze lichefiate propus pe teritoriul României. Un alt proiect, Nabucco, viza livrarea de gaze din câmpul gazier Shah Deniz 2 din Azerbaidjan, prin Bulgaria, România și Ungaria, până în Austria.

Dacă va fi dus la capăt, Coridorul Verde ar răspunde unei nevoi de stabilitate energetică a României

Consultat de jurnaliștii Ziare.com, Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă a detaliat contextul utilității proiectului negociat de Ministerul Energiei la Budapesta.

„Atunci când vorbim de energie regenerabilă, fie că ne referim la fotovoltaice sau energie eoliană, avem o mare problemă legată de variabilitatea producției de energie. Există momente în care producem foarte mult și altele când producem foarte puțin în raport cu consumul și importăm la prețuri foarte mari. Ne echilibrăm în general cu vecinii: cu Ungaria, Serbia sau Bulgaria, însă facem parte din aceeași regiune din punct de vedere geografic. Dacă bate vântul sau e soare în România, în general condițiile climatice vor fi similare în țările vecine. Asta face ca problemele de plus și de minus pe care le avem noi să le aibă și zonele din împrejurimi.”

Expertul a explicat că, în acest context, pentru a continua folosirea energiei regenerabile, există două variante. O variantă este stocarea, care vine la pachet cu costuri și limite tehnico-economice. Totodată, a detaliat Chisăliță, avem niște probleme legate de timp și de mediu – „ce facem cu bateriile în momentul în care acestea își ating limita vieții de utilizare. În același timp, avem o problemă legată de asigurarea securității și siguranței de funcționare. Un astfel de cablu care poate să mute rapid cantități mari de energie între zone care nu sunt foarte departe, dar nu sunt neapărat nici foarte apropiate, astfel încât să existe similarități mari de climă, ar putea să creeze condiții bune de echilibrare a pieței.”

În momentul în care există un surplus în România și în împrejurimi, coridorul va putea fi descărcat către o zonă mai depărtată, unde s-ar putea să nu existe în același moment același regim climatic sau să existe un necesar mai ridicat de energie și vice versa.

Chestiunea priorității investiției. Ce presupune gândirea eficienței energetice pe termen lung

Dumitru Chisăliță a punctat faptul că nu putem rezolva toate problemele viitoare ale României doar printr-un astfel de culoar. „Este nevoie de un mix care să ia în considerare atât partea de stocare, cât și capacitatea rapidă de punere și scoatere din funcțiune în funcție de evoluțiile consumului și ale producției, precum și de necesitatea unor sisteme care să decongestioneze anumite zone, cum este Dobrogea și sud-estul României în general, pentru descărcarea rapidă a energiei de acolo care poate să fie făcută și prin acest proiect trans-regional”, a declarat expertul.

Astfel, proiectul inițiat de Ministerul Energiei trebuie înțeles și prin prisma limitărilor sale – „este bun, dar nu poate să rezolve toate problemele din energie, trebuie văzut doar ca un element într-un mix de elemente specifice pentru asigurarea continuității, siguranței și securității și pentru punerea de acord a variabilității producției cu volatilitatea consumului.

Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în România în ultimii 20-30 de ani, când punem un astfel de proiect pe masă poate părea o investiție majoră în raport cu contextul istoric, însă dacă privim stringențele pe care le are România, deja vedem că e pur și simplu unul din multele proiecte mult peste nivelul celor pe care le-am pus pe picioare în ultimii ani care trebuie realizat și rezolvat.”

Sub aspectul priorităților, în general, România are astfel responsabilitatea de a realiza o optimizare între urgențele pe termen scurt și cele pe termen lung. După cum a exemplificat expertul, urgențele pe termen scurt se referă la problemele care trebuiesc rezolvate astfel încât, de exemplu, iarna viitoare să nu se întâmple nimic îngrijorător pe piața de energie.

Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să avem în vedere și urgențele pe termen mediu și lung, în contextul în care ne îndreptăm în momentul de față către o creștere puternică a producției de energie regenerabilă.

„Dacă nu avem instrumente puternice în spate care să o echilibreze, va fi un mare dezastru pentru România și, în general, pentru absolut orice țară care abordează această sursă de energie. Dacă vrem ca peste 5 ani de zile să nu fim în situația în care o oră să avem curent electric și trei nu, o zi da, cinci nu, este nevoie de anumite proiecte ambițioase. Nu putem să rămânem cu concepția că ne-a luat 10 ani de zile să facem o linie de 400 kV în vestul României, ci avem nevoie de proiecte care să se deruleze în concordanță cu vremurile pe care le trăim”, a conchis expertul în energie.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...