Mirajul fondurilor europene în agricultură. ”Cei de la minister sunt rupți de realitatea din teren, acceptă tot ce li se dă de la UE fără să se plieze pe nevoile reale ale fermierilor”

În anii trecuți foarte mulți fermieri, agricultori, societăți din mediul rural au beneficiat de fonduri nerambursabile de stat și prin Uniunea Europeană în diferite programe de finanțare din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Conform unor date prezentate de Centrul de Elaborare al Proiectelor Unionale (CEPU), în perioada 2015-2022 fermierii români au încasat peste 2 miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile. Cu toate că știrile privind plaja largă de oportunități de finanțare din partea statului și a UE populează majoritatea fluxurilor de știri, realitatea din teren arată că fermierii, în special cei care nu dețin complexe agricole mari, se confruntă cu nenumărate obstacole în obținerea fondurilor nerambursabile pentru a-și dezvolta afacerile.

De la consultanți care percep comisioane de peste 10% din finanțare înainte ca dosarele să fie declarate eligibile, un acces deosebit de restrâns al fermierilor la fonduri destinate acelor cheltuieli de care au cu adevărat nevoie pentru competitivitatea pe piață, până la o birocrație descurajatoare, sentimentul care domină în teren este cel că guvernanții fie nu vor, fie nu știu să adapteze legislația și baza de finanțare europeană la realitatea practică a nivelului agriculturii și zootehniei românești. Rezultatul este o concurență neloială între fermierul român și cel străin, alimentată de lipsă de oportunități și ajutor din partea autorităților.

Elena deține o fermă cu un efectiv de 25 de capete de bovine în județul Maramureș. În ceea ce privește suprafața agricolă pe care o lucrează pentru furaje, la APIA, are declarată o suprafață mult mai mică decât cea pe care o exploatează, deoarece proprietarii de teren sunt reticenți în a încheia contracte de arendare cu fermierii zootehniști. ”Noi trebuie să plătim proprietarului de teren o sumă de bani pentru faptul că lucrăm terenul, dar el încasează bani subvenționați de la APIA pentru prelucrare. Dacă noi nu am lucra terenul, el nu ar încasa aceste subvenții. Dacă ar fi de acord, pe de altă parte, să încheie un contract de arendare cu noi, prin lege, noi ar trebui să încasăm banii de la APIA pentru că noi muncim și avem cheltuieli pentru a lucra acest teren – prin uzura utilajelor, motorină, eventualele reparații ale utilajelor. Este o eludare a legii din partea proprietarilor de terenuri când vine vorba de prelucrarea terenurilor agricole pentru furaje”, explică fermierul.

Fermierul a încercat să acceseze fonduri europene pentru instalarea de utilaje agricole încă din perioada 2014-2015 însă s-a lovit de dosare stufoase cu documente greu de procurat și consilieri pentru depunerea de dosare de finanțare care cereau comisioane înaintea confirmării eligibilității dosarelor.

Birocrația este primul obstacol indicat de agricultori. Foarte multe acte, un dosar foarte stufos. ”A durat vreo patru luni de zile, dar perioada de depunere și strângere a hârtiilor a fost mică și pentru că eu am încercat să mă mișc mai repede. Consultantul ne-a spus că nu a avut pe nimeni care a reușit să depună toate hârtiile la dosar într-un timp atât de scurt. Noi am fost la limită cu depunerea dosarului și am avut noroc că în anul acela limita de vârstă la Tinerii Fermieri se mărise cu un an și ne-am încadrat”.

Unele condiții par aberante și arbitrare pentru fermieri. De exemplu, în momentul în care Elena a reușit să se încadreze în programul de finanțare pentru Tânărul Fermier, exista un prag firesc de vârstă în care s-a încadrat, de 40 de ani. În cadrul programelor ulterioare care există la dispoziția agricultorilor cu experiență pentru dezvoltarea infrastructurii fermelor, există aceleași praguri de vârstă.

Unii consilieri pentru fonduri europene percep comisioane înainte ca dosarele să fie declarate eligibile

O problemă prevalentă în accesarea fondurilor europene constă în relația pe care fermierii o stabilesc cu consultanții specializați în alcătuirea dosarelor de finanțare necesare Camerelor Agricole pentru acordarea fondurilor. Aceștia sunt specialiști independenți, cunoscători ai legislației și ai ghidurilor emise de Ministerul Agriculturii și consiliază fermierii până în momentul în care dosarele devin eligibile și aceștia din urmă își încasează finanțarea.

Problema este că mulți dintre ei încasează comisioane de minimum 10% din suma pentru care fermierii depun documentație înainte ca dosarul să fie discutat de către Camerele Agricole și să fie validat. Deseori, un fermier se poate afla în situația să plătească o sumă consistentă unui consilier și să se confrunte cu realitatea faptului că dosarul său nu este eligibil.

”Eu am avut norocul să lucrez cu un consultant care nu mi-a luat niciun ban în avans. Și-a luat comisionul în momentul în care mie mi-au intrat bani în cont, în cuantum de 10%. Nu ni s-a părut o sumă mare pentru că am simțit că avem cu adevărat șanse să reușim alături de el.

Am avut totuși multe încercări care au eșuat, pe parcursul a mai bine de doi ani în jurul perioadei 2014-2015. Consultanții profitau de faptul că unii fermieri cu mai puține cunoștințe nu erau atenți la anumite detalii. Explicau la nivel verbal că nu percep nicio sumă înainte, dar în momentul în care mergeau să depună dosarul, acolo în stradă, în fața instituției, cereau o parte din bani. Am fost martoră când ceilalți oameni din grupul de fermieri care depuneau dosar de finanțare au plătit, iar eu am refuzat să plătesc, în condițiile în care înțelegerea a fost că voi plăti în momentul în care primesc confirmarea că dosarul meu de finanțare este eligibil. În urma incidentului, dosarul a fost respins de către Camera Agricolă, dar am rămas fermă pe poziții și nu au avut cum să mă contrazică fiindcă ei încercau, așa, să vadă pe cine pot prosti”.

Ghidurile de la Ministerul Agriculturii nu sunt personalizate pe nevoile unice ale fermierilor.

Consilierul cu care Elena a lucrat ulterior, care nu a perceput comision înainte și a intermediat procesul de finanțare prin Tânărul Fermier este acum împiedicat de faptul că nu sunt încă publicate ghidurile de finanțare pe site-ul Ministerului Agriculturii, în baza cărora consultanții pot să înceapă sesiunile de depuneri. Din momentul în care fondurile sunt anunțate ca fiind disponibile din partea Uniunii Europene, redactarea ghidurilor de eligibilitate poate dura foarte mult timp, acestea putând fi supuse la mai multe runde de modificări.

Recent, pe 18 octombrie, au fost publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale primele trei ghiduri din cadrul Planului Strategic 2023-2027 (PAC). Este vorba despre Intervenția DR-27 - Crearea/Modernizarea infrastructurii de acces agricolă din Planul Strategic PAC 2023 – 2027, Intervenția DR-28 - Crearea/Modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 și Intervenția DR-30 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din Planul Strategic PAC 2023 – 2027.

Este nevoie ca ghidurile pentru accesarea acestor finanțări din bani europeni să fie elaborate în mod transparent și să fie corecte în raport cu toți potențialii beneficiari.

”Am reușit să obținem finanțare prin Tânărul Fermier în 2017, l-am finalizat, iar acum am vrea să mai accesăm un proiect care ar fi o continuitate a ceea ce am început, cu o sumă mult mai mare și avem dificultăți. În momentul în care faci o instalare de utilaje, condițiile pot fi generalizate, însă în momentul în care aplici pentru dezvoltare, suntem de părere că deja condițiile ar trebui personalizate cumva după necesitățile fiecărei ferme, în funcție de zonă și de direcția în care agricultorii doresc să meargă cu afacerea lor.”

O neconcordanță între realitățile nevoilor din teren și posibilitățile de finanțare oferite de Uniunea Europeană prin Ministerul Agriculturii se referă la lista deosebit de scurtă a tipului de cheltuieli eligibile pentru finanțare. Un exemplu pe care l-am primit de la fermierii contactați a fost faptul că, pentru un fermier din zootehnie, achiziția de terenuri, îmbunătățirea prin genetică a unui lot de bovine sau achiziția de bovine pentru îmbunătățirea lotului nu sunt considerate cheltuieli eligibile.

”În primul proiect, contractat în 2017, am avut achiziție de utilaje și acum îmi dau bani tot pentru achiziție de utilaje. Ori eu nu mai doresc lucrul ăsta. Eu am făcut odată achiziția de utilaje, deja vreau să investesc în altceva: să mă extind cu suprafața de teren pe care o exploatez – noi nu facem producție vegetală, ci avem nevoie de fân, considerând că suntem în zonă de munte. Avem nevoie, dacă mărim capacitatea fermei, să ne extindem și cu terenurile, pentru furaje. Iar asta Ministerul Agriculturii nu acceptă ca o condiție de eligibilitate pentru finanțare. Și ne întrebăm de ce ministerul ne obligă să mai cumpărăm utilaje când noi avem nevoie să îmbunătățim lotul existent pentru creșterea randamentului.”

În cazul vacilor de carne sau de lapte e nevoie de investiții pentru îmbunătățirea rasei, pentru ca fermierii români să poată concura cu fermierii din Europa. ”Nu vom putea să concurăm cu ei, câtă vreme noi nu investim în genetică”, a punctat fermierul.

Dacă proprietarii fermelor de animale doresc să diversifice sau să îmbunătățească loturile, sunt nevoiți să facă achiziții tot din străinătate. Sentimentul prevalent este că în zootehnie există o concurență neloială a fermierului român cu cel din străinătate, alimentată de lipsa de conexiune a reprezentanților din minister cu nevoile din teren ale crescătorilor de animale.

”Parcă nu vor să ne ajute. Tot auzim peste tot că sunt bani blocați, că ne amenință comunitatea europeană că ne retrag banii, dar parcă nimeni nu dorește cu adevărat să faciliteze condițiile de distribuire a fondurilor.”

Accesul la fonduri pentru bioenergie este limitat marilor fermieri

Gunoiul de grajd poate fi procesat pentru a produce combustibili pentru încălzire, transport și generare de energie. Acești combustibili pot fi utilizați în fermă pentru a înlocui combustibilul achiziționat sau pot fi vânduți în afara fermei. În unele cazuri, gunoiul de grajd poate fi ars pentru a genera electricitate.

Având mult gunoi de grajd și având contracte cu alți fermieri în aceeași situație, Elena s-a interesat în legătură cu condițiile de eligibilitate pentru a face uz de acest tip de tehnologie și subvenții și a ajuns la concluzia că proiectele de finanțare pe filiera aceasta sunt gândite exclusiv pentru fermele foarte mari.

”Să asiguri zeci de tone de gunoi lunar, scenariu care este practic imposibil pentru fermele mai mici din zona montană. Plus că toate cheltuielile de implementare trebuie să le suporte fermierul, urmând ca în urma depunerii dosarului să ai posibilitatea să îți recuperezi investiția într-un termen foarte incert. Ministerul Agriculturii nu garantează în niciun fel o marjă de timp măcar orientativă pentru recuperarea acestor investiții. Astfel nu are nimeni curaj să se înhame la un volum așa de mare de cheltuieli. Ministerul nu-și asumă mai nimic”, ne-a mărturisit proprietarul de fermă.

Nevoia puternică din partea fermierilor este de flexibilitate în oferta de fonduri din partea statului și a autorităților europene. ”Avem senzația că cei din birourile de la București sunt complet rupți de realitatea din teren și deciziile pe care le iau. Asta pe noi ne înfurie cel mai tare. Vin doar în ani electorali cu oferte de finanțare. Comunitatea europeană pune niște condiții pentru banii oferiți și e de înțeles, dar condițiile de contractare nu sunt adaptate la nivelul de performanță ale fermierilor români. Ministerul Agriculturii acceptă tot ce li se dă, din partea UE, fără să negocieze fonduri care să se plieze pe nevoile reale ale fermierilor.”

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...

Eveniment exploziv, o monedă a devenit cea mai puternică din lume: A crescut cu 25% față de dolarul american

Crizele multiple anunțate de către Nouriel Roubini, cunoscutul economist din Statele Unite, au lovit lumea după ce războaiele din Ucraina și Israel, precum și blocarea traficului maritim din...