Materiile prime au început să se scumpească iar la nivel global. Ce poate păți România din cauza plafonării prețurilor în supermarketuri

România se află printre singurele patru țări din Uniunea Europeană, alături de Slovacia, Polonia și Ungaria, unde inflaţia a rămas peste 10% la jumătatea anului, conform Trading Economics.

Deși țările europene și SUA au anunțat temperări ale prețurilor în ultimele luni, la nivel global, inflația alimentară a depășit rata generală în 80,1% din cele 166 de țări unde există date disponibile, potrivit celei mai recente actualizări de la Banca Mondială.

Cu alte cuvinte, deși inflația de bază scade, prețurile alimentelor sunt încă mult mai ridicate decât ar trebui să fie, iar în România, plafonarea menită să ne aducă în fața unor cifre satisfăcătoare pentru UE, deși a început să se vadă pe termen scurt, ar putea însemna o revenire la o inflație ridicată pe viitor dacă pârghiile economice care afectează prețurile alimentelor de la producție până la raft nu suferă modificări.

Ultimele date măsurate de Banca Mondială, citate de Bloomberg, arată creșteri ale inflației pentru economii distincte, bazate pe cele mai recente date disponibile până în iunie 2023.

Cele mai recente date lunare disponibile arată rate de creștere mai mari de 5% în:

• 63,2% din economiile cu venituri scăzute (față de 61,1% în lectura anterioară)
• 79,5% din economiile cu venituri mici spre medii (față de 79,1% anterior)
• 67% din economiile cu venituri medii spre mari (față de 70% anterior)
• 78,9% din economiile cu venituri mari (față de 78,9% anterior)

În termeni reali, inflația prețurilor la alimente a depășit inflația de bază în 80,1% din cele 166 de țări unde există date disponibile, potrivit celei mai recente actualizări privind securitatea alimentară de la Banca Mondială.

Mai mult, prețurile globale la alimente au crescut pentru prima dată în trei luni, pe măsură ce perturbările comerciale în lanțurile de distribuție din India către Marea Neagră și vremea extremă reînnoiesc îngrijorările legate de aprovizionare, arată Bloomberg într-o analiză de pe 4 august.

Indicele Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind prețurile mărfurilor alimentare a crescut cu 1,3% în iulie, fiind condus de uleiul vegetal, conform unui raport de vineri. Aceasta marchează o accelerare față de minimul din ultimii doi ani atins în iulie 2023, pe măsură ce apar noi amenințări în lanțul de aprovizionare.

Luna trecută, Rusia a ieșit din acordul care permitea exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, care a ajutat la exportarea a milioane de tone de recolte ucrainene în străinătate. În plus, India, principalul exportator de orez, a interzis unele expedieri ale acestui aliment de bază, iar vremea extremă afectează recoltele în locuri precum China și sudul Europei.

De la costurile mărfurilor la prețurile de la raft

Joseph Glauber, Senior Research Fellow la organizația nonprofit International Food Policy Research Institute a declarat pentru Bloomberg într-un interviu că prețurile la orez au fost mai stabile decât alte grâne încă de anul trecut până în jurul perioadei de toamnă, când acestea au crescut puternic pe fondul inundațiilor din Pakistan care au dus la reducerea producției și a exporturilor.

Creșterea temperaturilor la nivel global înseamnă de asemenea o provocare pentru fermieri. Mai mult, războiul din Ucraina a avut un impact major asupra prețurilor începând de anul trecut, însă expertul atenționează că în vara anului trecut prețurile căzuseră la un nivel similar cu cel de dinainte de război, și asta mai ales deoarece existau rezerve globale de grâne.

Expertul susține că există rezerve în momentul de față pentru ca prețul grâului să rămână moderat, însă în lipsa Ucrainei de pe piață – considerând că producția lor a scăzut cu 35-40% - restul țărilor trebuie să suplinească cererea. ”Din nefericire nu avem un buffer important, iar dacă vor apărea probleme în alte zone importante pentru agricultură, aceste valori ale inflației prețurilor vor deveni și mai îngrijorătoare”, susține Glauber.

Joseph Glauber a pus accent pe faptul că nu se pot eficientiza mai mult decât sunt deja eficientizate lanțurile de aprovizionare globale în ceea ce privește grânele și că trebuie să lăsăm piața să funcționeze organic. Expertul susține că inflația este accelerată de ceea ce se întâmplă cu prețul materiilor prime după ce pleacă din depozitele producătorilor:

”Costurile de procesare și de distribuție, costurile mai ridicate cu utilitățile necesare procesării, cheltuielile cu salariile contribuie global la prețul alimentelor. Prețurile mărfurilor cu ridicata sunt importante, însă toate celelalte elemente macro-economice care compun prețul alimentelor au dus ca inflația alimentară să devină o problemă mai târziu în cursul acestui an.”

Indicele ONU pentru orez a atins cel mai ridicat nivel nominal din 2011, în urma restricțiilor din India. Acest lucru "ridică preocupări semnificative privind securitatea alimentară pentru o mare parte din populația lumii, în special pentru cei mai săraci și care dedică o parte mai mare din veniturile lor pentru a cumpăra alimente", a declarat Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU.

Prețurile uleiului vegetal au crescut cu 12% în timpul lunii iulie. Creșterea a fost determinată de incertitudinile comerciale din Marea Neagră, alături de îngrijorările legate de recoltele din America de Nord și perspectivele reduse privind producția de ulei de palmier, arată datele ONU

Prețurile din România. Au început să se vadă scăderi la prețul alimentelor plafonate, dar sunt artificiale

În România, culturile agricole au fost puternic afectate de seceta din primăvara anului trecut. Deși a fost stabilit un program care despăgubea fermierii cu 1.000 de lei/hectar, care ulterior a fost redus la 335 de lei/hectar, conform ultimelor măsuri luate de guvern cu scopul reducerii risipei bugetare.

Mai mult, pe fondul inflației crescute din România, Guvernul a hotărât în iunie plafonarea adaosului comercial pentru 14 alimente de bază. Ultimele informații oferite de Consiliul Concurenței arată că prețurile medii ale alimentelor de bază din marile lanțuri comerciale au scăzut cu până la 34%.

Astfel, potrivit datelor analizate, comparativ cu prețurile medii din luna iunie, la 1 august, cele mai mari reduceri aplicate de marile lanțuri de retail s-au înregistrat la fructe și legume. Prețul strugurilor a înregistrat o scădere medie de aproape 34%, fiind urmat de prune, al căror preț a scăzut cu circa 30%, cartofi (28,4%), ardei gras (27,5%), ardei Kapia (25,6%), morcovi (24,2%) și pepene (22,2%).

Analiștii economici și reprezentanții patronatelor, în schimb, trag un semnal de alarmă cu privire la plafonarea artificială a prețurilor raportată la nivelul inflației pe termen lung.

Directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete, a transmis în iunie poziția Asociației Marilor Rețele Comerciale din Romania (AMRCR) în legătură cu planul de plafonare a prețurilor. “Orice mecanism de reducere a prețurilor nu poate fi decât pe baze voluntare. […] Marile lanțuri de magazine au dovedit seriozitate și responsabilitate în aplicarea schemei voluntare de diminuare a prețului la lapte, aspect certificat inclusiv de Ministerul Agriculturii si Consiliul Concurentei.

Emiterea unui act normativ nu va rezolva problema de baza, motiv pentru care este absolut necesar ca mecanismul voluntar sa fie aplicat în întregul lanț de produs, iar Consiliul Concurenței să fie implicat în aplicarea mecanismului de reducere a prețurilor pe o perioada limitată la produsele alimentare de bază”, a declarat Radu Burnete, conform Aktual24.

Pe scurt, plafonarea artificială a adaosului comercial poate duce la o menținere ridicată a inflației pe termen lung și la o revenire bumerang a prețurilor ridicate dacă nu sunt administrate problemele de fond care duc la creșterea prețurilor și la o reducere a costurilor pe tot parcursul ciclului de producție și distribuție al alimentelor și nu doar în ceea ce privește adaosul comercial practicat de hipermarketuri.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...