2024, un nou an greu pentru împrumuturi. Când sunt preconizate primele scăderi ale dobânzilor de referință în România și la nivel european

Pe fondul eforturilor susținute ale Băncii Centrale Europene (BCE), inflația în zona euro a scăzut de la un maxim de 10,6% în octombrie 2022 la 2,9% în decembrie 2023. Astfel, economiștii europeni și-au manifestat optimismul la finalul lui 2023 că BCE ar urma o rundă de scăderi ale dobânzilor de referință în 2024, alimentați și de faptul că piețele financiare au încheiat anul în creștere.

În prezent, entuziasmul pentru o potențială scădere a costurilor de împrumut la nivel european s-a ponderat. Potrivit Reuters, acesta va fi un an de adaptare la o nouă realitate economică caracterizată prin costuri mai mari ale capitalului. În zona euro, inflația recentă este însoțită de un risc crescut de recesiune, spun economiștii. Deși inflația s-a apropiat de ținta de 2% a bancherilor, trendul se află acum în creștere comparativ cu 2,4% în noiembrie, economia Germaniei jucând un rol central în scepticismul bancherilor europeni. În cel mai fericit scenariu BCE va începe să reducă dobânzile începând cu luna martie, cu o scădere a ratei dobânzilor la depozite de la 4% la 2,5% până la sfârșitul anului viitor, însă situația este încă foarte volatilă. În România se preconizează o tendință de depreciere a leului, pe fondul creșterii slabe a economiei locale, iar inflația, deși se afla la rândul său în scădere în țara noastră, urmează să crească din nou odată ce efectele ultimelor creșteri de taxe și impozite își vor pune amprenta pe puterea de cumpărare.

Evoluția actuală a inflației pare să confirme prognozele BCE pentru 2024, cu o estimare între 2,5-3% și o încetinire ulterioară în 2025, arată Reuters. Cu toate acestea, predicțiile recente ale BCE au fost deseori inexacte, ceea ce sugerează o înțelegere limitată a comportamentului prețurilor în scenarii atipice. Astfel, BCE a adoptat o atitudine prudentă, bazată pe date economice, pentru stabilirea politicii monetare.

De pildă, reacția BCE la creșterea inflației din decembrie, influențată de factori tehnici, precum sfârșitul unor subvenții guvernamentale pentru energie a făcut contrast cu speranța economiștilor că perioada de strictețe fermă și control al costurilor împrumuturilor ar urma să se tempereze.

Economia Franței și Germaniei semnalează că UE se află deja în recesiune

În Franța, limita maximă a creșterii prețurilor la energie a fost majorată de la 4% la 15% începând cu 1 ianuarie. În aceste condiții, piețele par să devanseze BCE, cu unele rate ale dobânzilor de pe piață scăzând atât de mult încât subminează eforturile BCE de a menține dobânzile ridicate pentru a controla inflația. Investitorii, optimiști în privința inflației, sunt îngrijorați de perspectivele de creștere economică ale BCE, a semnalat Reuters într-o analiză recentă.

Semnele unei potențiale recesiuni cresc în Germania și în alte părți ale zonei euro. Vânzările de retail din Germania au scăzut, Franța se confruntă cu recesiune, iar activitatea economică în zona euro a scăzut în ultima lună a anului trecut. Prin urmare, analiștii consideră că zona euro ar putea fi deja în recesiune.

Inflația în Germania a crescut în luna decembrie din cauza efectelor de bază, punând un halt temporar tendinței descendente observate în ultimele luni și oferind BCE un argument în favoarea menținerii dobânzilor constante pentru o perioadă.

Germania și rolul jucat în stagnarea dobânzilor de referință în 2024

Inflația din Germania, armonizată pentru a fi comparabilă cu alte țări din Uniunea Europeană, a crescut în decembrie la 3,8% pe an, a declarat joi biroul federal de statistică, în conformitate cu așteptările analiștilor chestionați de Reuters și în creștere de la 2,3% în noiembrie.

Economiștii acordă o atenție deosebită datelor privind inflația din Germania, deoarece țara publică de obicei cifrele cu o zi înainte de lansarea datelor privind inflația din zona euro. Măsurile planificate de guvernul german pentru a aduce bugetul său din 2024 în conformitate cu o decizie a curții constituționale vor crește de asemenea inflația în ianuarie, a spus Marco Wagner, economist senior la Commerzbank. Astfel, chiar dacă inflația tinde apoi să scadă pe parcursul anului, presiunile salariale rămân puternice, ceea ce înseamnă că este în cele din urmă probabil să se stabilizeze la 3% mai degrabă decât la 2%, a spus Wagner.

„Pentru BCE, această re-accelerare a inflației întărește poziția de a menține o mână foarte fermă pe ratele dobânzilor și de a nu grăbi deciziile de reducere a ratelor dobânzilor”, a declarat pentru Reuters Carsten Brzeski, șeful global de macro la ING, care prognozează prima reducere a ratei dobânzii în iunie.

În decembrie, președinta BCE, Christine Lagarde, a semnalat riscuri de inflație în creștere pentru a contracara reducerile iminente ale ratelor dobânzilor. În acest context, creșterea inflației în Germania reflectă impactul măsurilor de ușurare energetică din decembrie trecut pentru gaze și încălzirea centralizată, a spus biroul de statistică.

Inflația din zona euro, așteptată pe 5 ianuarie, este prognozată să crească la 3,0% în decembrie față de 2,4% în noiembrie, conform economiștilor chestionați de Reuters.

Dobânzile și rata inflației europene, în contextul anului electoral 2024 și al economiei americane

În SUA, economia sfidează așteptările, arată Reuters. Consumatorii americani continuă să cheltuiască în ciuda ratelor dobânzilor ridicate, astfel SUA devenind un refugiu sigur pentru investițiile internaționale.

Investitorii se așteaptă ca Federal Reserve (Fed) să reușească să controleze inflația fără a provoca o recesiune, anticipând o reducere a dobânzilor de 1,5 puncte procentuale în 2024, până la un nivel de 4%. Cu toate acestea, economiile acumulate în timpul pandemiei se vor epuiza, iar instabilitatea geopolitică și conflictul militar global adaugă incertitudini, arată Bloomberg.

Anul 2024 este și un an important din punct de vedere electoral, cu alegeri în SUA, în Marea Britanie, în Parlamentul European și în multe alte țări și regiuni. Evoluția inflației influențează dobânzile, iar acestea au un impact semnificativ asupra multor aspecte economice, de la creșterea economică la costul creditului, conchid economiștii consultați de Reuters.

O perioadă prelungită de dobânzi de referință ridicate vor descuraja astfel investițiile în active riscante, precum acțiunile din tehnologie și criptomonede, creând posibilitatea de crize financiare, așa cum s-a întâmplat cu criza bancară regională din SUA în martie anul trecut. În 2024, companiile și chiar unele țări vor trebui să-și restructureze datoriile, ceea ce va duce la o creștere a falimentelor, cum ar fi cazul imperiului imobiliar european Signa, punctează Reuters. În acest context, 2024 va fi un an de tranziție și adaptare, în care băncile centrale ale marilor economii vor urmări impactul măsurilor lor monetare recente.

Evoluția economiei românești în 2024, de la costul creditelor la deprecierea leului față de euro

Într-o analiză recentă, un procesator de plăți cu sediul în România a preconizat o tendință vizibilă de depreciere a leului românesc, pe fondul creșterii slabe a economiei locale. Această încetinire este cauzată de provocările din sectorul serviciilor și industrie, de slăbirea activității în zona euro, precum și de măsurile de consolidare fiscală adoptate recent. Creșterea reală a PIB-ului României în 2023 se situează în jurul a 2%, sub prognoza inițială. Mai mult, măsurile fiscal-bugetare adoptate aduc cu sine incertitudini și riscuri economice. La începutul acestui an, se așteaptă ca rata anuală a inflației să crească în România, influențată de majorarea și introducerea noilor taxe și impozite.

Scăderea inflației și a Indicelui de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) din ultimele trei trimestre din 2023 au creat sentimentul că perioada de instabilitate economică a trecut și că dobânzile la creditele bancare vor ȋncepe să scadă.

Ȋn acest context, ȋn 2024, este posibilă creșterea numărului de credite ipotecare, după o stagnare în cursul anului trecut. Cu toate acestea, consumatorii trebuie să fie în continuare atenți cu cheltuielile pe care le fac și să se asigure că ratele aferente creditelor nu depășesc 25-30% din veniturile lor lunare, se arată într-o analiză recentă a pieței bancare realizată de Adevărul.

„Cifrele arată că șocul mare a trecut - dobânzile s-au stabilizat și chiar vor începe să scadă. Dacă nu ne așteaptă vreo lebădă neagră, ar trebui să asistăm la o descreștere a inflației și, respectiv, la o creștere a numărului de credite ipotecare acordate în viitoarele trimestre, după ce, în 2023, numărul acestora a rămas relativ stabil. Deși se pare că valoarea IRCC s-a plafonat, și chiar dă semne că o să scadă în martie 2024, în următoarea perioadă ar trebui să fim atenți la bugetul nostru, la creditele pe care le avem și la cele pe care urmează să le accesăm”, a declarat Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar, pentru Adevărul.

Conform informațiilor recente furnizate de Banca Națională a României (BNR), indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) pentru primul trimestru al anului 2024 este stabilit la 5,97%, o creștere ușoară față de 5,96%, valoarea acestuia din trimestrul anterior al anului 2023. Acest lucru indică o modificare minoră a dobânzilor pentru clienții cu credite cu dobândă variabilă. În plus, estimările preliminare sugerează că IRCC pentru al doilea trimestru al anului în curs se va situa în jurul valorii de 5,90%.

Indicele IRCC, introdus ca metodă de calculare a dobânzilor pentru credite în mai 2019, avea la momentul debutului său pe piața creditelor o valoare de 2,36%. Variațiile sale din ultimii ani au dus la o dublare a ratelor pentru românii cu credite cu dobândă variabilă într-o perioadă de sub doi ani.

„Pentru trimestrul 1 al anului 2024, BNR estimează o inflație de 7,7%, în continuă descreștere până în trimestrul al treilea al anului 2025, când, conform estimărilor, ar trebui să ajungă la 3,3%. Scăderea inflației în ritmul previzionat de către BNR ar fi un scenariu foarte optimist, iar acest lucru ar duce inevitabil și la scăderea indicilor bancari, în primul rând IRCC, fapt care ar ușura foarte mult situația financiară a peste 450.000 de români care au credite cu dobândă variabilă legată de IRCC. În trimestrele viitoare, am putea să ne așteptăm la descreșteri ușoare în ceea ce privește IRCC-ul”, a concluzionat Ion Soltinschi, potrivit sursei citate.

Cursa europeană de reducere a dobânzilor de referință. Când se vor ieftini împrumuturile în Europa și în România

Oficialii Băncii Centrale Europene au declarat că sunt şanse foarte mari ca prima scădere a dobânzilor de referință europene în ultimii ani să aibă loc în urma ședinței din iunie....

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...