Ce înseamnă o inflație în scădere în UE pentru România. Europenii pășesc prudent către ajustarea dobânzilor de referință

După politica agresivă de ridicare a dobânzilor de referință pentru a aduce inflația la marje sub 2%, Banca Centrală Europeană pare să se îndrepte către țintele stabilite anul trecut.

Marja de 2.6% pentru luna februarie, publicată vineri, este încurajatoare, deși prețurile de consum sunt încă ridicate. Economiștii europeni se așteaptă ca politica strictă a BCE să dea rezultate sigure pe parcursul lunilor următoare. În paralel, în România, rata anuală a inflației a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, iar BNR a văzut hopul venind încă de anul trecut, pe fondul creșterilor de taxe și impozite.

Țara noastră rămâne, însă, într-o zonă gri, din punct de vedere macroeconomic, pe de o parte înscriindu-ne în scăderea înregistrată de rata inflației europene, pe de altă parte Guvernul primește recurent îndemnuri de precauție pentru deciziile macroeconomice pe care le va lua în 2024.

Inflația medie în UE, în sfârșit la 2,6%

Încetinirea inflației europene a fost un proces sinuos și lung, însă, potrivit Bloomberg Economics, cifrele arată că februarie a fost a șaptea lună consecutivă în care rata inflației în UE s-a aflat într-un trend descendent, chiar dacă nu au fost luate în calcul elemente volatile precum criza energetică. Mai mult, inflația ar putea scădea la 2.2% chiar luna aceasta, conform unei prognoze Bloomberg Economics.

Având în vedere aceste semnale, aproape exact la doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, unii analiști economici din zona euro încep să fie optimiști. Potrivit sursei citate, analiștii consideră că BCE, care va dezvălui primele sale previziuni ale anului pe 7 martie, este pe punctul de a atinge un moment de cotitură în politica sa macromonetară. „Ingredientele pentru o revenire la ținta de inflație sunt deja acolo”, a declarat pentru Bloomberg Evelyn Herrmann, economist la Bank of America în Paris. „Noile previziuni ar putea chiar să arate o inflație de bază la 2% în 2026. Asta ar însemna că totul semnalează o revenire la țintă — singurul lucru care lipsește este încrederea în această previziune.”

Numerele din februarie au sosit într-o săptămână de mesaje mixte pentru economia globală. Cu o zi înainte, ținta Rezervei Federale a SUA pentru inflația de bază din ianuarie a crescut cel mai mult după aproape un an. În contrast, o întâlnire recentă a 20 de miniștri de finanțe din zona euro s-a încheiat cu recunoașterea faptului că „inflația a scăzut în majoritatea economiilor” și că are loc „o dezinflație mai rapidă decât era de așteptat”.

Totodată, deși rata inflației din zona euro a depășit previziunea mediană de 2.5% a economiștilor, datele naționale din cele patru cele mai mari economii ale regiunii au arătat toate fie o încetinire semnificativă — așa cum s-a întâmplat în Germania, Franța și Spania — sau, în cazul Italiei, deja o inflație blocată bine sub 2%.

„Important pentru BCE, o parte modestă a scăderii a fost condusă de inflația prețurilor la servicii — partea coșului de bază pe care factorii de decizie o pot influența cel mai mult”, a scris Bloomberg Economics într-un raport recent.

Potrivit sursei citate, având în vedere că datele arată că Europa este pe o pantă optimă cu rata inflației, BCE își mai face griji doar din cauza salariilor. O serie de acorduri salariale și negocieri pentru legi naționale care reglementează normele de salarizare sunt negociate în prezent în zona euro, ceea ce înseamnă că urmează o perioadă de câteva săptămâni sau luni până când statisticienii economici ai BCE vor putea evalua dacă panta descendentă pe care se află rata inflației nu se va împotmoli pe drum. Însă, datele de până acum par să le dea speranță, având în vedere că în trimestrul patru din 2023, salariile negociate au crescut doar cu 4.5%, în scădere de la un record de 4.7% în ultimele trei luni, conform unui indicator compilat de BCE.

Astfel, mai mulți oficiali tind să spere că după momentul 7 martie, europenii s-ar putea să fie martori la prima descreștere în costul împrumuturilor, cel mai probabil așteptată în cursul lunii iunie 2024. „Chiar dacă poate fi foarte tentant, este prea devreme pentru a tăia ratele dobânzilor,” a spus șeful Bundesbank, Joachim Nagel, pe 23 februarie. „Perspectiva prețurilor nu este încă suficient de clară.”

În contrast, colegii din țările sudice europene împing deja pentru ca BCE să fie gata să acționeze. „Martie este data când avem cea mai mare cantitate de date noi în fața noastră — unele date ne pot spune să discutăm despre tăieri ale ratei dobânzii chiar din martie,” a spus guvernatorul portughez Mario Centeno într-un interviu la sfârșitul lunii februarie, potrivit sursei citate.

Cum arată, în paralel, prognozele pentru România

În România, rata anuală a inflației a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în februarie.

„Indicele prețurilor de consum în luna ianuarie 2024 comparativ cu luna decembrie 2023 a fost 101,10%. Rata anuală a inflației în luna ianuarie 2024 comparativ cu luna ianuarie 2023 a fost 7,4%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2023 - ianuarie 2024) față de precedentele 12 luni (februarie 2022 - ianuarie 2023) a fost 9,8%”, spune INS într-un comunicat.

Ce-i drept, Banca Națională a României a anunțat la începutul anului că rata anuală a inflației se va mări în prima lună a anului curent și își va relua apoi descreșterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023. „Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se va mări în prima lună a anului curent și își va relua apoi descreșterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023. Creșterea va fi antrenată de majorarea și introducerea în luna ianuarie a unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflației va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei - prioritar efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale cotației țițeiului -, precum și dinamica în descreștere a prețurilor importurilor”, potrivit comunicatului BNR privind decizia de politică monetară din 12 ianuarie.

Prognoza actualizată a Băncii Naționale a României a reconfirmat, practic, că perspectiva creșterii ratei anuale a inflației în debutul anului curent era una predictibilă, având în vedere creșterea, fie directă sau indirectă, a taxelor și impozitelor de la finalul anului, dar că acest vârf va fi urmat de o descreștere lentă dar stabilă pe parcursul anului.

„Consiliul de Administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2024, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva creșterii ratei anuale a inflației în debutul anului curent - sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite indirecte - și a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 și cu proiecția precedentă. Astfel, după ce urcă probabil în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuală a inflației este așteptată să coboare în decembrie 2024 în apropierea valorii prognozate și să atingă limita de sus a intervalului țintei la finele anului viitor. Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor, cărora li se alătură influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor și din descreșterea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, însă mult mai lentă decât în proiecția precedentă”, a arătat BNR în februarie.

Prognozele BNR se leagă de indicii macroeconomici europeni prin faptul că la nivelul Comisiei Europene, s-au făcut deja câteva linii de predictibilitate pentru România considerând atât parcursul economic intern, cât și contextul economic european. Astfel, pentru 2023, creșterea economică a fost revizuită în jos la 1,8%, cu o diminuare de 0,4 puncte procentuale față de prognoza de toamnă, influențată de inflația mare și creșterea slabă a creditului privat, care au limitat cererea internă, și o cerere externă slabă. Cu toate acestea, o creștere puternică a investițiilor în infrastructura publică finanțată de UE a compensat încetinirea consumului privat și scăderea stocurilor, iar impactul negativ al exporturilor nete asupra creșterii s-a redus, au arătat concluziile trase de europeni, potrivit Digi24.

Piața muncii în revigorare și majorările salariului minim au atenuat scăderea veniturilor disponibile reale. După un trimestru trei slab, indicatorii pe termen scurt sugerează o redresare a economiei românești în ultimele luni ale anului 2023, susținută de vânzările cu amănuntul, serviciile și o dezvoltare robustă în construcții.

Se estimează că PIB-ul real va crește cu 2,9% în 2024, ușor sub estimările anterioare, cu consumul privat accelerând și investițiile continuând să fie un motor principal al creșterii. Se preconizează că o politică monetară mai relaxată și o cerere externă mai puternică vor duce la o creștere economică de 3,2% în 2025, ușor sub previziunile toamnei anului 2023.

Inflația, măsurată prin Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), a scăzut la 7% în decembrie anul trecut, aducând inflația anuală la 9,7% în 2023, de la 12% în 2022. Reducerea se datorează încetinirii creșterii creditului privat din cauza condițiilor monetare stricte și scăderii prețurilor la energie și alimente, speculează Comisia Europeană. Se estimează că inflația IAPC va fi de 5,8% în 2024 și de 3,6% în 2025. Totuși, CE a avertizat că procesul de scădere a inflației ar putea fi încetinit dacă au loc creșteri bruște ale salariilor și pensiilor.

România, cu prognoze mai precaute ca vecinii europeni

În definitiv, atât România, cât și Uniunea Europeană, în interiorul și exteriorul zonei euro deopotrivă, au parte de indicatori încurajatori pentru anul acesta, doar că cifrele României, în afară de prognoza de creștere economică (în general mai mare în țările în curs de dezvoltare), sunt încă mult peste țintele uniunii.

Nu suntem singurii din blocul comunitar cu valori ridicate, chiar și țări din zona euro precum Austria, cu un indice al inflației de 4,3%, se situează mai sus de țintele mediane ale UE, însă, potrivit unor explicații oferite de economistul Radu Georgescu încă de la finele anului trecut, „Spre deosebire de România, celelalte țări (SUA, Marea Britanie, Germania etc) și-au modificat politica monetară. Aceste țări nu mai printează bani. Mai mult au început să retragă banii din piață. Astfel prețurile scad. Deci au o inflație mai mică. În 2023 SUA nu a mai printat bani. Mai mult, au început să retragă bani din piață. (...) Impozitul pe venit, impozitul pe profit, CAS, CASS etc sunt taxe venite din politica fiscală a unei țări. Inflația este tot o taxă, plătită de toată populația. Dar vine din politica monetară a țării (statul printează bani fără acoperire în nimic).”

Altfel spus, România a luat cele mai multe decizii privind politicile macroeconomice cu scopul vădit de a acoperi fie deficitul bugetar prin creșterea colectării de impozite și taxe sau rularea datoriei publice, mai degrabă decât pentru a opri devalorizarea monedei și pentru a ține în frâu inflația prețurilor de consum. Lăsând la o parte diferențele economice și de context sociopolitic dintre România și alte state europene, economiștii spun, astfel, că, deși global ne aflăm pe același făgaș de descreștere european, țintele trebuie să meargă mai deschis către reducerea factorilor care vor pune presiune pe inflație, dacă o dorim ținută realmente din scurt pentru următorii doi ani.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...