Un program de realizare de perdele forestiere de-a lungul drumurilor nationale, pentru protectie impotriva inzapezirii, ar putea fi implementat din primavara, Departamentul pentru Ape si Paduri avand alocata in acest scop suma de 30 de milioane de lei.
Programul national de realizare a perdelelor forestiere pentru protectia autostrazilor si drumurilor nationale a fost aprobat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) in 23 decembrie 2013.
In Romania necesarul de perdele forestiere de protectie de-a lungul autostrazilor si drumurilor nationale este de 1.720 km, in prezent nefiind realizata nicio perdea forestiera de protectie de acest tip, se arata in textul OUG.
Programul urmeaza sa fie implementat de consiliile judetene, cu finantare de la bugetul de stat, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice - Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura si din fonduri aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetele locale ale consiliilor judetene.
Romania, sub zapada Cod rosu de viscol, stare de alerta, scoli in continuare inchise LIVE
Cifrele programului
Ministrul delegat pentru Ape si Paduri Lucia Varga a declarat ca a fost deocamdata alocata pentru program suma de 30 de milioane de lei, obtinuta din vanzarea de certificate verzi. Aceste fonduri ar trebui sa acopere realizarea de perdele forestiere pe 870 de kilometri de-a lungul autostrazilor si drumurilor nationale, pentru care au fost intocmite documentatiile tehnico - economice.
Pe de alta parte, trebuie clarificata situatia terenurilor pe care vor fi plantati arborii. Proprietarii terenurilor care marginesc drumurile nationale sunt incurajati sa faca parte din program si sa permita realizarea perdelelor pe proprietatile lor, in schimbul unei rente. In cazul celor care nu accepta, exista temei pentru expropriere, asa cum este cazul celor peste 100 de proprietari care au terenuri de-a lungul autostrazilor A1 si A2, a precizat Lucia Varga.
Apel pentru exproprieri
Ministrul a tinut sa faca un apel catre detinatorii de terenuri sa fie parte in program, aratand ca astfel acesta ar putea fi demarat mai repede si plantarea ar putea avea loc in primavara. In schimb, daca se impune exproprierea, procedurile dureaza mai mult, iar implementarea programului ar putea incepe abia in toamna.
Potrivit Codului Silvic, "persoanele fizice sau juridice care sunt de acord si pe ale caror terenuri agricole se infiinteaza perdele forestiere de protectie raman in continuare proprietari pe terenul respectiv si pe padurea astfel infiintata si primesc anual, pana la inchiderea starii de masiv, o compensatie a pierderii de venit in cuantum de 10 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, stabilit in conditiile legii, la hectar, corespunzator suprafetei efectiv ocupate de perdelele forestiere de protectie".
Astfel, timp de cinci - sase ani, perioada necesara pentru ca puietii plantati sa atinga starea de masiv, proprietarii terenurilor ar urma sa primeasca aproximativ 1.000 de lei pe hectar anual, a aratat Varga.
De-a lungul autostrazilor A1 si A2, Romsilva se va ocupa de plantarea perdelelor forestiere, dupa ce se va face exproprierea detinatorilor de terenuri, care au refuzat sa fie parte in program, a precizat ministrul Lucia Varga.
Pentru plantarea perdelelor forestiere pe celelalte drumuri nationale, reprezentantii consiliilor judetene vor incheia contracte-cadru cu Departamentul pentru Ape si Paduri pentru a primi finantarea necesara si vor demara procedurile de achizitie publica pentru puieti, a mai spus aceasta.
Totodata, anul acesta, se va incepe intocmirea studiilor de fezabilitate pentru a implementarea programului si pe restul lungimii de pana la 1.720 de kilometri de drumuri, a mai precizat Varga.
Ideea realizarii unui sistem national al perdelelor forestiere de protectie se regaseste intr-o lege adoptata in urma cu aproape 12 ani, Legea nr. 289/2002. Acest sistem ar fi trebuit realizat, de catre autoritatea responsabila de silvicultura, pentru protectia cailor de comunicatie si de transport, terenurilor agricole, digurilor si malurilor si a localitatilor si a diverselor obiective economice si sociale.