Ministrul Finanțelor s-a întors de la Bruxelles cu o nouă țintă de deficit bugetar. Rezervele Comisiei Europene față de planul României

Ministrul Marcel Boloș a fost prezent marți 29 august la Bruxelles în fața experților Comisiei Europene pentru negocieri. Acesta a prezentat Comisiei măsurile fiscale și cele de reducere a cheltuielilor bugetare, cerând Comisiei Europene să accepte un deficit de 5,5% din PIB, nu de 4,4% care e ținta din buget și care nu poate fi respectată.

Surse guvernamentale au declarat pentru Libertatea că reprezentanții Comisiei Europene fac presiuni pentru ca reforma pensiilor să fie implementată mai rapid. Ca urmare a discuțiilor, Guvernul a redeschis discuția pe seama noii legi a salarizării unitare, după promisiuni care, conform surselor citate, au fost făcute mai multor confederații sindicale și care este jalon în PNRR.

Imediat după ieșirea de la discuțiile cu reprezentanții Comisiei, Marcel Boloș a declarat că noua țintă de deficit se încadrează în marjele a 5,4 – 5,5% din PIB, conform unui interviu acordat de ministru către Digi24: „Da, aceasta ar fi o țintă corectă pe care ar trebui să ne-o asumăm luând în calcul aceste categorii de cheltuieli care n-au depins de noi și care sunt argumentul nostru ca să avem un deficit bugetar realist și acceptat de Comisia Europeană, nefiind singurul stat care se confruntă cu această deviație de la țintele de deficit bugetar asumate. Dacă luăm în calcul aceste categorii de cheltuieli și ținta asumată de 4,4% corect pentru România, fără să fie sancționată cu suspendarea fondurilor, ar fi 5,5% din PIB".

”Nu se pot aplica și legea salarizării unice, și legea pensiilor, și reducerea deficitului bugetar”

„Să punem în aplicare PNRR, cu toate componentele din reforma fiscală, înseamnă introducerea impozitării progresive și reducerea cotelor de TVA de la trei la una. Mâncarea la români ar însemna că se scumpește cu 10%, ceea ce nu cred că este astăzi posibil de discutat”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea.

Întrebat dacă Guvernul va fi de acord cu menținerea unei singure cote de TVA, de 19%, Marcel Boloș a răspuns: „Poate vrea Comisia, dar nu putem sacrifica o țară”.

Ministrul a declarat pentru sursa citată că este imposibil în climatul actual ca Guvernul să se ocupe de toate cerințele Comisiei Europene:

„Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice, nu avem cum să o ducem din punctul de vedere al bugetării și al spațiului fiscal. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, să nu avem posibilitatea să o aplicăm. Nu se pot aplica și legea salarizării unice, și legea pensiilor, și reducerea deficitului bugetar. Nu se pot face toate aceste lucruri. Spun asta cu toată responsabilitatea”, a susținut Marcel Boloș.

Acesta a adăugat că trebuie să existe o succesiune în timp pentru aplicarea acestor măsuri. „Am spus că planul de măsuri fiscale nu este în acord cu PNRR și nu acoperă în întregime necesarul de finanțare de care are România nevoie. România ar trebui să completeze măsurile din planul de măsuri fiscale pentru a acoperi necesarul de finanțare”, a subliniat Boloș.

Argumentele și cerințele Comisiei Europene

În cadrul întâlnirii cu oficialii europeni, Ministrul de Finanțe a prezentat planul de măsuri ce vor fi luate, justificând și categoriile de cheltuieli ce au dus la creșterea obiectivă a deficitului și pe care se fundamentează solicitarea de a i se îngădui României anul acesta depășirea țintei stabilite.

Conform datelor prezentate de Cursdeguvernare.ro, comisia s-a arătat sceptică față de impactul măsurilor și a cerut prezentarea metodei de calcul folosite de ministrul român de finanțe, urmând ca abia apoi să se pronunțe asupra situației, a mai explicat ministrul Boloș.

„Am discutat în termeni de impact bugetar, unde au avut un semn de întrebare cu privire la calculele pe care le-am întocmit și modalitatea la care am ajuns la acel impact. Am spus că am avut o metodologie destul de precisă pentru evaluarea acestui impact bugetar, că urmează ca metodologia să o prezentăm separat Comisiei și că pe marginea acesteia și a impactului bugetar urmează să se pronunțe Comisia Europeană, pentru ca mai apoi să avem un parcurs al adoptării acestor măsuri, care trebuie să fie în cursul lunii septembrie, pentru ca aceste măsuri să-și producă efectul și să putem să ne respectăm angajamentele față de CE”.

Situația actuală a deficitului bugetar

Deficitul bugetar a crescut la 2,34% din PIB în primul semestru al anului, la 37,21 miliarde lei, faţă de 1,67% din PIB în prima parte a anului trecut (23,51 miliarde lei), arată datele publicate de Ministerul Finanţelor.

Conform ultimelor date făcute publice, veniturile totale au însumat 242,74 miliarde lei în primele şase luni ale anului curent, în creştere cu 12% (an/an). Evoluţia a acestora a fost susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţiile de asigurări, impozitul pe profit, fondurile europene şi TVA. Dinamici pozitive, însă mai temperate, se observă în cazul TVA - pe fondul decelerării bazei macroeconomice relevante (explicată printr-un efect de bază ridicat aferent anului trecut), respectiv în cazul veniturilor nefiscale - influenţate şi de diminuarea încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preţurilor energiei.

Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele șapte luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 20,2% din PIB la 20,5% din PIB.

România se află în procedura de deficit excesiv, riscând, în cazul în care Comisia nu va aproba propunerile Guvernului de la București în multiplele runde ne negocieri în care reprezentanții executivului se angajează, să sisteze acordarea fondurilor europene până la încadrarea în ținta de deficit.

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...

S-a deschis Transapuseana. Cum arată una dintre cele mai spectaculoase șosele din România FOTO

Primul lot din Transapuseana, drumul care traversează Munţii Apuseni, a fost inaugurat vineri, 26 aprilie. Este vorba despre 43 de kilometri de drum judeţean. Vicepreşedintele Consiliului...