Cum cumpără și cum economisesc europenii. Lecțiile de chibzuință financiară pe care le pot lua românii de la vecinii din zona euro

Inflația galopantă din perioada 2021-2022 în Uniunea Europeană și Marea Britanie, urmată de campania asiduă dusă de băncile centrale pentru a o coborî în anul 2023, prin costuri deosebit de ridicate ale împrumuturilor bancare și o piață a forței de muncă deosebit de volatilă în ultimii trei ani și-a lăsat profund amprenta asupra oamenilor de rând.

Modelele de consum ale europenilor s-au schimbat radical în ultimul an: europenii cumpără mai puțin, trec de la mărci cunoscute la mărci private ale magazinelor și fac cumpărături mai des în magazine de discount. Sondajele arată nu doar că germanii consumă mai puțină carne sau că achizițiile de mașini și locuințe au scăzut drastic în țări precum Italia, dar și că, în cele mai stricte condiții de viață, europenii au pus un accent puternic pe un trai minimalist, axat mai mult decât oricând pe economii și cheltuieli precaute. În 2022, anul cu cele mai ridicate rate ale inflației, majoritatea țărilor europene aveau o rată de economisire din veniturile lunare care depășea 15%, în unele state, precum Elveția, ponderea trecând de un sfert din venituri. Prin comparație, românii nu doar că nu pun deoparte mai mult de 12% din salariul lunar, dar prea puțini dintre ei reușesc să își facă un fond de rezervă și trăiesc de la salariu la salariu.

Potrivit unor date Eurostat publicate la începutul lunii decembrie, în luna noiembrie rata anuală a inflației a fost de 2,4% în zona euro și de 3,8% în Franța. Aceasta este departe de vârfurile atinse cu un an mai devreme, când a ajuns la 10,6% și, respectiv, 7,1%, arată Le Monde. Cu toate acestea, prețurile nu au scăzut în țară, dar nici nu au mai crescut în același ritm. Pe parcursul a trei ani, inflația a fost de 18% în zona euro, iar salariile nu au crescut corespunzător. În medie, toată lumea este mai săracă astăzi decât era la sfârșitul pandemiei, susține cotidianul francez.

„Acesta a fost cel mai grav șoc pentru nivelul de trai din anii 1970 în Europa", a rezumat pentru sursa citată Erik Nielsen, consilier șef de economie la grupul bancar italian UniCredit. „Acum un an, salariile reale [ajustate pentru inflație] au scăzut cu 7,7%", a reamintit Anna Titareva, economist european la banca elvețiană UBS. „Aceasta a fost fără precedent în istoria zonei euro. Anterior, cea mai mare scădere a fost de aproximativ 1,2% în 2011, în timpul crizei zonei euro."

Astfel, deși șocul începe acum să se diminueze, consecințele vor fi simțite pe termen lung. Modelele de consum s-au schimbat totodată radical: europenii cumpără mai puțin, trec de la mărci cunoscute la mărci private și fac cumpărături mai des în magazine de discount. Germanii și-au redus chiar și consumul de cârnați, iar italienii consumul de vin: nimic nu este scutit, arată Le Monde.

Inflația prețurilor de consum în zona euro în 2023

Scăderea inflației din noiembrie a venit ca o surpriză pentru economiști, care nu se așteptau la o scădere atât de bruscă. Nu numai că rata inflației în zona euro a scăzut de la 2,9% în octombrie la 2,4% în noiembrie, dar și inflația de bază (care exclude alimentele și energia, deoarece acestea sunt mai volatile) a încetinit semnificativ, de la 4,2% la 3,6%.

În mai multe țări, prețurile sunt acum aproape stagnante. Acestea au crescut cu 0,7% în Italia, 0,8% în Finlanda, 1,4% în Olanda și chiar sunt ușor negative în Belgia, la -0,7%. În Franța, acestea au crescut cu 3,8% (acestea sunt cifre europene armonizate, în timp ce inflația calculată de INSEE este ușor mai mică, la 3,4%).

Un alt factor de îmbunătățire este că lanțurile de aprovizionare, care au fost complet perturbate la sfârșitul pandemiei, s-au întors practic la normal. Cel mai evident semn al acestei îmbunătățiri este că timpul de livrare a revenit la media pe termen lung.

Banca Centrală Europeană - al cărei mandat este de a menține inflația în jurul valorii de 2% - a rămas precaută, dar împărtășește această viziune optimistă. „Privind înainte, ne așteptăm ca slăbirea presiunilor inflaționiste să continue", explica Christine Lagarde, președinta băncii, pe 27 noiembrie.

Cum și-au modificat europenii obiceiurile de consum în 2023

Ușoara revenire la tendințe de preț mai calme este departe de a fi evidentă în viața de zi cu zi. Le Monde a prezentat cazurile mai multor oameni de rând care declară că facturile lor au explodat în ultimele luni și nu simt deloc o îmblânzire a economiei.

Jurnaliștii vorbesc despre un „sentiment de sărăcie” răspândit în toată Europa și confirmat de statistici. La sfârșitul anului 2022 - la vârful inflației - economiștii abia puteau crede rezultatele calculelor macroeconomice. Potrivit calculelor UBS, salariile reale au scăzut cu 13% în Spania, 11% în Italia și 9% în Germania - fără precedent în istoria recentă, unde scăderile depășesc rareori 1%, chiar și în timpurile crizelor severe. „În Franța, am observat o scădere de 3,2% între primul trimestru al anului 2021 și al treilea trimestru al anului 2023", a remarcat Moëc. „Nu a existat precedent pentru aceasta de la crearea acestei serii de statistici salariale în 1990. O scădere reală este foarte rară."

În aceste condiții, ar fi fost imposibil să nu se facă ajustări majore ale obiceiurilor de consum. În Germania, un trend notabil a atras multă atenție: consumul de cârnați este în scădere. Mai precis, achizițiile de carne - în special porc - au scăzut brusc în 2022, la 52,2 kilograme pe persoană, ceea ce reprezintă cu 8,1% mai puțin decât în anul precedent și cel mai scăzut nivel din 1989. Acest trend pare să fie rezultatul inflației mari mai degrabă decât al unei atitudini de ocrotire a mediului. Analiza a fost susținută de o scădere de 3,5% în achizițiile de produse organice în 2022: Vânzările au scăzut în principal în magazinele specializate (-18%), în timp ce au crescut la discounteri (+3,2%), care și-au mărit de asemenea vânzările de carne ieftină.

Această scădere a consumului a fost ulterior confirmată în toată Europa pe parcursul anului 2023. În Franța, biroul național de statistică INSEE a vorbit despre o „scădere fără precedent a consumului de alimente", cu o scădere de puțin peste 3% față de 2019. „Volumele de vânzări scad în toate categoriile în toată Europa", a explicat Anton Delbarre, economistul șef pentru EuroCommerce, organizația europeană care reprezintă sectoarele de retail și en-gros. Dacă creșterea consumului din anii 2010 ar fi continuat la același ritm, volumele ar fi cu 6% mai mari astăzi, estimează el, potrivit Le Monde.

Consumatorii, pe lângă strângerea curelei, s-au adaptat în două moduri principale, a adăugat el: „Au trecut la mărcile proprii ale retailerilor și și-au schimbat magazinele, în special către discounteri."

Cota de piață a magazinelor „hard-discount” (Aldi, Lidl etc.) în Europa a crescut de la 17,6% înainte de pandemie la 19,1% astăzi. În Italia, „tendința este către precauție, economie și frugalitate", a confirmat Albino Russo, director executiv la Ancc-Coop, o rețea cooperativă de retaileri, de la magazine mici la hypermarketuri. „Nu este prima dată când vedem ajustări la crize, dar aceasta este neobișnuit de riguroasă."

Totodată, potrivit unui raportul anual Coop 2023, italienii au renunțat din ce în ce mai mult la achizițiile de mașini și case pe termen lung. Vânzările de smartphone-uri au scăzut cu 1,3 milioane de unități față de anul precedent. Consumatorii renunță și la anumite obiceiuri alimentare, studiul observând o scădere în consumul de gustări, vin și chiar fructe. „Italia a fost țara europeană cu cea mai mare loialitate față de marcă. Acum, mărcile de magazin stabilesc noi recorduri lună de lună, reprezentând aproape 30% din cheltuieli și 40% din vânzări", a adăugat Russo. Lanțurile de discount și-au mărit cota de piață de la 18,9% în 2019 la 23% în prima jumătate a anului 2023. „Credem că aceste schimbări vor fi durabile", a spus Christel Delberghe, directorul general al EuroCommerce. „La fel cum pandemia a dezvoltat comerțul electronic, inflația a mutat clienții către mărcile private și nu se vor întoarce."

Noile obiceiuri de consum în Marea Britanie

Potrivit unei analize economice realizate de Bloomberg în decembrie 2023, consumatorii din Marea Britanie sunt din ce în ce mai îngrijorați de securitatea lor financiară și strâng din ce în ce mai mult cureaua în perspectiva anului 2024, mai ales pe fondul faptului că economiștii britanici au readus perspectiva recesiunii în prim plan pentru anul următor.

Deși inflația a scăzut sau a rămas stabilă timp de nouă luni consecutive, 41% dintre consumatori declară că se simt mai puțin în siguranță din punct de vedere financiar decât la sfârșitul anului 2022, conform unui sondaj realizat de KPMG.

Date separate de la Barclaycard au arătat că cheltuielile cu cardul au crescut doar cu 4.1% pe parcursul anului 2023, în ciuda prețurilor în continuă creștere, mai puțin de jumătate față de creșterea de 10.6% de anul trecut și aproape de rata inflației. Cifrele indică faptul că gospodăriile au redus cheltuielile pentru îmbrăcăminte, mâncatul în oraș și îmbunătățirile locuinței.

Mulți cumpărători au observat că banii nu mai au aceeași valoare și că ajung literalmente să cumpere mai puțin cu același buget, a constatat sondajul Barclaycard. În septembrie 2023, 76% dintre respondenți au observat exemple de „shrinkflation" — unde produsele sunt vândute la aceleași prețuri, dar deseori în gramaje mai mici.

Europenii sunt din ce în ce mai chibzuiți. Ratele de economisire în zona euro și în Marea Britanie pe parcursul anilor de inflație majoră

În 2022, gospodăriile din Uniunea Europeană (UE) au economisit aproape o optime din venitul lor disponibil, adică aproximativ 12,7%, deși s-au pus deoparte mai puțin bani pentru zile negre în comparație cu 2021, arată Euronews.

Potrivit unei analize care examinează „Comportamentul de economisire al gospodăriilor în zona euro" realizată de Julia Le Blanc, cercetător afiliat Joint Research Centre al Comisiei Europene, economiile precauționare sunt motivul cel mai frecvent pentru o creștere în rata de economisire a populației raportat în toate țările din zona euro, urmate de economisirea pentru pensie.

Euronews Business a examinat mai îndeaproape datele din Europa pentru a vedea care țări au cele mai mari și cele mai mici rate de economisire a gospodăriilor. În plus, explorăm de ce există diferențe semnificative între țările europene.

În 2022, rata brută de economisire a gospodăriilor a variat de la -4% în Grecia la 19,9% în Germania, conform Eurostat. Șapte țări din UE au avut rate de economisire a gospodăriilor peste 15%. Germania a fost urmată de Olanda (19,4%), Luxemburg (18,1%) și Franța (17,1%). Desigur, trebuie menționat faptul că aceste țări au reușit să economisească mai mult în contextul în care gospodăriile au avut un venit disponibil mai mare.

Grecia (-4%) și Polonia (-0,8%) au avut rate negative de economisire a gospodăriilor. Acest lucru arată că gospodăriile din aceste două țări au cheltuit mai mult decât venitul lor disponibil brut al gospodăriei, cifrele arătând că grecii și polonezii fie au folosit economii acumulate din perioade anterioare, fie au împrumutat pentru a-și finanța cheltuielile.

Ratele de economisire în alte țări europene au fost următoarele: Elveția (23,4%), Suedia (16%), Austria (15,2%), Belgia (12,9%), Italia (9,8%) și Regatul Unit (6,5%, 2019), potrivit Euronews Business.

În total, rata de economisire pe cap de locuitor a fost sub 1.000 € în șapte state membre ale UE, printre care Grecia și Polonia au avut valori negative.

Privind ultimele două decenii, ratele de economisire ale gospodăriilor atât în UE, cât și în zona euro au crescut dramatic în timpul pandemiei COVID-19, adică în 2020 și 2021. Rata de economisire a UE a fost relativ stabilă între 11,6% și 13,5% din 2002 până în 2019. În acest context, procentul banilor puși deoparte din venitul lunar de europeni a sărit la 18,5% în 2020 și a fost de 16,4% în 2021. Cifrele din 2022 sugerează că rata de economisire a UE se apropie de nivelurile dinaintea pandemiei COVID-19.

Ce arată statisticile în România: mai bine de un sfert din români nu au economii

În ceea ce privește obiceiurile și atitudinile românilor în ceea ce privește diferitele metode de plată, un studiu recent, susținut de Reveal Marketing Research și realizat de CIPRA - un centru specializat în informare, evaluarea riscurilor și analize - a aruncat lumină asupra diverselor aspecte, inclusiv economisirea și încrederea în sistemul bancar.

Conform studiului detaliat de Adevărul în decembrie 2023, motivele pentru care românii ar vrea să economisească sunt:

• 51% - pentru zile negre (în caz de boală sau dacă se strică un obiect necesar);
• 32% - pentru cheltuieli neprevăzute (nunți sau alte obligații);
• 27% - pentru vacanțe în afara țării;
• 27% - pentru a-și renova locuința;
• 22% - pentru o intervenție medicală necesară, dar nu urgentă.

Atât educația copiilor, cât și achiziția unei mașini, a unei case sau a unor gadgeturi moderne au fost votate ca motiv de economisire de către 19% dintre respondenți. Cu toate acestea 26% dintre români nu reușesc să economisească bani în prezent, iar 30% consideră că vor economisi chiar mai puțin în viitor.

În cazul în care ar avea nevoie de un împrumut, majoritatea respondenților (58%) s-ar orienta către cercul de apropiați, adică familie și cunoștințe, în vreme ce 36% ar apela la un împrumut bancar și 27% ar folosi cardul de cumpărături.

Analiza a arătat și o tendință de economisire redusă în rândul românilor, cu diferențe între sexe și categorii de vârstă. Principalele motive pentru economisire includ pregătirea pentru situații neprevăzute, cheltuieli neașteptate, vacanțe, renovarea locuinței și nevoi medicale.

O altă statistică recentă arată că 65% dintre români nu au fonduri de urgență pentru o cheltuială neprevăzută, iar în cazul în care ar fi concediați ar fi nevoiți să se împrumute. Economisirea este una dintre soluții, dar nu la îndemâna tuturor.

Dacă ar rămâne fără venituri, două treimi dintre români nu și-ar putea acoperi cheltuielile nici măcar o săptămână, potrivit unei analize KRUK și IRES, citată de Europa Liberă. În plus, aproape 46% din oameni spun că nu fac economii. Dintre cei care reușesc să pună bani deoparte, 27% nu-i pun într-un fond de urgență, necesar în cazul în care apare o cheltuială neprevăzută.

Cu toate acestea, a crescut suma medie pe care o economisesc cei care reușesc să pună bani deoparte: 960 de lei în anul 2021, 1.125 de lei în 2022, 1.314 lei în 2023, precum și procentul celor care reușesc să strângă peste 1.000 de lei pe lună, de la 20% anul trecut, la 27% în acest an.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...