Recalcularea pensiilor românilor și cota progresivă pentru salarii, din nou în dezbatere. Ultimele recomandări ale FMI pentru România

O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, a sosit luni la Bucureşti, pentru a analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice. Echipa de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI) a prezentat primele sugestii pentru Guvernul României, concentrându-se asupra unor chestiuni sensibile, cum ar fi majorarea pensiilor și a salariilor. Specialiștii FMI au adus în discuție câteva propuneri în cadrul consultărilor, cu scopul de a aduce un echilibru în gestionarea resurselor financiare ale țării, motivează comunicatele oficiale. Printre recomandările-cheie se numără implementarea unei singure rate unice de TVA, eliminând astfel complexitatea sistemului actual cu rate variate pentru diferite categorii de produse și servicii, iar în privința sistemului de pensii, reprezentanții FMI au propus o abordare etapizată a recalculării, pentru a minimiza impactul asupra bugetului de stat. FMi a adus în discuție și un sistem de impozitare progresivă a salariilor, cu o cotă maximă de 25%, măsură vocal semnalată de economiști în trecut ca fiind periculoasă pentru eforturile autorităților române din ultimii ani de a descuraja evaziunea fiscală.

O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va vizita Bucureştiul din 29 ianuarie până la 1 februarie 2024 pentru o vizită cu caracter obişnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice, se arată în anunţul FMI semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.

Ce propune FMI pentru echilibrarea economiei României. Un nou semnal îngrijorător din extern pentru impozitarea progresivă

Misiunea reprezentanților FMI a emis sugestia potrivit căreia recalcularea pensiilor trebuie efectuată etapizat, în contextul unor dezbateri intense în țară cu privire la sustenabilitatea sistemului de pensii, iar adoptarea unei formule de recalculare ar putea aduce claritate și previzibilitate.

În ceea ce privește salariile, FMI propune introducerea unui sistem de impozitare progresivă în funcție de venituri, cu o cotă maximă de 25%. Această măsură ar putea promova o mai bună redistribuire a veniturilor și ar putea contribui la reducerea disparităților sociale, susțin reprezentanții FMI.

În următoarea perioadă, reprezentanții FMI și autoritățile române vor continua discuțiile pentru a dezvolta strategii concrete privind majorarea pensiilor începând din luna septembrie. Acest proces va ține cont de aplicarea noii legi și a noii formule de calcul, având ca obiectiv asigurarea sustenabilității pe termen lung a sistemului de securitate socială.

Banca Mondială a mai făcut astfel de sugestii reprezentanților Guvernului României anul trecut, într-un raport finanțat din PNRR pentru guvern. Echipa Băncii Mondiale propunea în aprilie 2023 guvernului o reformă completă a politicii fiscale, cu accent pe trecerea la impozitarea progresivă a salariaților și renunțarea la scutirea de impozit pe venit pentru angajații din IT, construcții și agricultură. Documentul elaborat de experții Băncii Mondiale mai propunea creșterea impozitului pe dividende la 10% (de la 8% în acest moment), creșterea impozitelor pe proprietate și creșterea impozitării microîntreprinderilor, despre care susțin că distorsionează mediul economic.

Parte din sugestiile Băncii Mondiale au fost incluse în ceea ce a devenit ulterior Legea nr. 296/2023, însă în ceea ce privește impozitarea progresivă, mai mulți economiști și reprezentanți ai mediului de afaceri au fost deosebit de vocali în a semnala că un astfel de sistem ar avea efecte greu se suportat asupra economiei României.

Potrivit unei analize Europa Liberă, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete, a explicat anul trecut că „peste actuala economie informală și un ANAF nereformat și nedigitalizat, dacă pui un impozit progresiv, care are infinit mai multe nuanțe, gradul de evaziune va crește. Doar salariații și oameni onești vor mai plăti, restul vor găsi o portiță prin care să își scadă baza de impozitare.”

„[Sistemul progresiv] a împiedicat apariția clasei mijlocii, dar a format o pătura foarte subțire de oameni foarte bogați”, era de părere Gabriel Biriș, consultant fiscal și fost secretar de stat, vorbind despre sistemul progresiv de impozitare înainte de 2005. Asta pentru că impozitele pe veniturile din capital, tranzacții speculative, dobânzi, dividende, tranzacții la bursă erau impozitate mai puțin decât impozitele pe muncă.

Acesta a explicat, conform sursei citate că taxarea mai mare a capitalului poate face țara neatractivă pentru investitorii străini si autohtoni, care vor căuta să își plaseze capitalul în țări cu taxe mai mici. Există astfel acest risc de a pierde fonduri pentru investiții, care duc la creștere economică și la crearea de locuri de muncă.

Reacția reprezentanților guvernului pasează noi responsabilități ale taxelor ridicate pe seama exigențelor FMI și ale Comisiei Europene

Sâmbătă, 27 ianuarie, prim-ministrul și alți membri ai Guvernului au dat declarații în legătură cu vizita delegaţiei FMI în România care a început, 29 ianuarie.

„Ne așteptăm ca de fiecare dată la un raport pe care îl fac. Este o vizită normală, în programul anual pe care îl au. Ceea ce a spus premierul este că în acest an, în 2024, nu vor crește taxe și impozite în România și de acest lucru trebuie să țină cont toți partenerii noștri de dialog inclusiv cei care verifică progresul pe care România îl are, cum e și FMI. Trebuie să fim mult mai eficienți în cheltuirea banului public. La Ministerul Economiei, propunem ca scheme de ajutor de stat care sprijină mediul de afaceri să fie bine țintite, astfel încât efectul să fie unul maximal", a declarat Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, înainte de vizita FMI.

Prim-ministrul a evidențiat caracterul obișnuit al acestor evaluări, care se desfășoară în întreaga lume, inclusiv în țări puternice precum Germania. Premierul a considerat oportun să aprecieze eforturile guvernului său în domeniul fiscal-bugetar, menționând că s-au îndeplinit angajamentele de reducere a deficitului bugetar și de elaborare a unui buget, obținând rezultate mai bune decât a promis:

„FMI nu poate să impună unui stat și unui guvern. E normal să vină, fiindcă fac în toată lumea, în toate țările europene, fac și în Germania aceste evaluării. Noi avem o evaluare de țară, pe care o face Comisia. Ni s-a spus că vom închide cu un deficit de 7,8. Eu am promis că voi închide cu închide cu un deficit cu minimum 0,5% mai puțin decât deficitul de anul trecut. Îmi cer scuze, am reușit.

Mai mult, am spus că vom avea un buget până la sfârșitul anului și voi prinde un deficit mai mic cu cel puțin 0,5% mai mic decât anul acesta. Îmi cer scuze, am reușit să fie mai mic cu 5%. Hai să vedem și prima execuție pe primul trimestru, ca să fiu și mai determinat”, a declarat şeful guvernului sâmbătă, 27 ianuarie.

FMI vine să discute cu Guvernul român la mai puțin de trei luni de la ultima vizită

Ultima vizită la Bucureşti a echipei FMI condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România, s-a derulat în perioada 25 septembrie - 4 octombrie 2023, şi a fost realizată pentru analiza anuală a economiei în baza Articolului IV. Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în 2023 şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.

Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul consultărilor, Kees Martijn a precizat că pachetul fiscal adoptat în toamna anului trecut de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.

„Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani", subliniază FMI. Experţii FMI au arătat, la momentul respectiv, că principalele măsuri la care autorităţile de la Bucureşti ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate şi utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi, mai larg, încurajarea tranziţiei la o economiei cu emisii neutre de carbon, citează Digi24.

Experţi FMI au menţionat, în context, că noul pachet fiscal lărgeşte baza de impozitare şi îmbunătăţeşte veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajaţii din agricultură, construcţii, procesarea alimentelor şi IT precum şi limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. De asemenea, aceştia susţin că majorarea taxei pe microîntreprinderi va duce la majorarea veniturilor din taxe, însă consideră că pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus şi mai mult. Pe de altă parte, instituţia financiară internaţională a apreciat că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor şi marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse şi ar putea reduce intermedierea financiară.

Potrivit sursei citate, pe termen mediu economia românească va ajunge la potenţialul de creştere de 3 - 3,25%, pe măsură ce consumul şi investiţiile susţinute de fondurile din PNRR rămân puternice. Experții FMI se declară extraordinar de optimiști în schimb în ceea ce privește proiecția pentru evoluția inflației anul acesta, aceștia estimând că rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, deși va rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României, au mai subliniat reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale la finalul vizitei din toamnă.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...