Cum arată o țară aflată în recesiune. Semnele distinctive bifate și de România

Șase luni de declin economic reprezintă o veche definiție informală a recesiunii. Cu toate acestea, economiile globale post-pandemice întâmpină dificultăți în a identifica realist semnele recesiunii în contextul creșterilor negative în prima jumătate a anului trecut.

În SUA, piața muncii a rămas robustă, cu șomaj foarte scăzut și niveluri sănătoase de angajare, însă curbele de randament inversat ale piețelor financiare arată o recesiune în plină desfășurare. Economiștii nu sunt optimiști considerând ratele în creștere ale dobânzilor și concedierile masive care au avut loc începând cu perioada martie 2020. În Europa, majoritatea țărilor se află în situații critice în ceea ce privește semnele recesiunii, iar România, deși are cote îngrijorătoare ale inflației, conform estimărilor piețelor financiare, se află încă puțin înaintea unor țări precum Germania sau Ungaria în ceea ce privește semnele clare ale unei recesiuni economice în curs.

Este important de menționat faptul că inflația ridicată nu este direct conectată cu perspectiva unei perioade de recesiune economică. De exemplu, în Statele Unite inflația ajunsese la 4,7% în 2006 – la acel moment cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani – fără a cauza recesiune. Doi ani mai târziu, bula imobiliară din SUA s-a spart, declanșând criza economică din anul 2008.

Analiștii economici americani semnalează totuși că atunci când inflația ajunge la niveluri atât de ridicate cum a fost anul în anul 2022, când a atins un vârf de 9,1% în iunie, o recesiune devine din ce în ce mai probabilă. Motivul este faptul că, așa cum sugera agenția de presă Associated Press în aprilie, Fed va majora semnificativ costurile de împrumut atunci când inflația ajunge atât de sus. Ratele mai mari ale dobânzilor trag în jos economia, deoarece consumatorii devin mai puțin capabili să-și permită case, mașini și alte achiziții majore.

Inflația ridicată distorsionează și economia în sine. Cheltuielile consumatorilor, ajustate la inflație, se slăbesc. Și afacerile devin nesigure în privința perspectivei economice. Companiile își reduc planurile de extindere și încetează să angajeze. Acest lucru poate duce la șomaj mai mare, deoarece unii oameni aleg să-și părăsească locurile de muncă și nu sunt înlocuiți. Scenariul expus de agenția de presă s-a materializat în prezent, considerând că inflația anuală a Statelor Unite a crescut deja cu 3 procente peste maximul din 2022. Dobânzile au crescut progresiv, iar ochii sunt pe ședința Fed din septembrie care va fi și mai grăitoare în acest sens, dacă rata dobânzii cheie continuă să crească.

Zona Euro – BCE ține în frâu cu greu economii deja în recesiune. Marea Britanie, în recesiune

Zona euro a alunecat în recesiune tehnică în primele trei luni ale anului, după ce cifrele oficiale au fost revizuite pentru a arăta că economia blocului a scăzut, deoarece costul crescut al vieții a apăsat asupra cheltuielilor consumatorilor.

Datele de la Eurostat au arătat că produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 0,1% în primul trimestru al anului 2023 și în ultimele trei luni ale anului 2022, după revizuirea estimărilor anterioare. O recesiune tehnică este în general definită ca două trimestre consecutive de creștere negativă.

Între timp, datorită eforturilor Băncii Centrale Europene, inflația de bază se diminuează, dar autoritatea monetară europeană trebuie să fie se asigure că scăderea este susținută și predictibilă, creșterea ratelor dobânzilor în contextul unor economii deja în declin fiind un semn nefast pentru perspectivele recesiunii:

"Ratele dobânzilor vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive pe cât este necesar pentru a obține o revenire rapidă a inflației la ținta noastră pe termen mediu de 2%," a declarat președintele BCE, Christine Lagarde, în cadrul conferinței de presă de la finalul lunii iulie, când banca a efectuat a noua creștere consecutivă a ratei dobânzii-cheie la nivel european, la un nivel de 3,75%, cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani.

Problema este că mai multe țări europene au intrat în dificultăți care nu mai pot fi ignorate.

Franța, creșteri minore ale prețurilor de consum

Deși Franța a fost copleșită de greve și diferite proteste în ultimele luni din partea unei populații indignate de deciziile nepopulare luate de guvern, precum mărirea vârstei de pensionare (desigur, concentrându-ne doar asupra măsurilor economice și nepunând la socoteală protestele pe scară largă împotriva organelor de poliție din iunie), a primit recent vești îmbucurătoare când vine vorba despre perspectiva unei recesiuni.

Când, la începutul lunii august, au fost publicați indicatorii prețurilor de consum din al doilea trimestru, creșterea de 0.5% deși la cote mici, a ridicat moralul economiștilor după perioada de stagnare din primul trimestru.

Germania, în cel mai mare declin economic din ultimii trei ani

CNN a publicat datele Indicelui Directorilor de Achiziții (PMI) al țării, care urmărește activitatea în sectoarele de producție și servicii, a scăzut la 44,7 în august, față de 48,5 în iulie. Este cea mai scăzută lectură din mai 2020, când țara a început să ridice treptat restricțiile stricte impuse de pandemie. O lectură sub 50 indică o contractare semnificativă.

Aceste cifre se adaugă la dovezi că economia Germaniei este din nou în dificultate după ce a ieșit dintr-o recesiune de iarnă în trimestrul al doilea cu cel mai mic marjă. Datele din această lună au arătat o încetinire mai accentuată decât se aștepta a producției industriale în iunie - determinată de o contracție puternică în vastul sector auto al țării.

Starea economică a Germaniei se revarsă în celelalte 19 țări care folosesc euro, regiunea din afara zonei euro fiind la rândul ei în pericol să alunece în recesiune după ce a înregistrat o creștere în trimestrul al doilea.

Marea Britanie, deja în recesiune

Economia Marii Britanii se confruntă cu cea mai gravă cădere în mai bine de doi ani și jumătate, confruntându-se cu o recesiune "din ce în ce mai severă" în sectorul manufacturier și cu o scădere a fondului de cheltuieli în sectorul serviciilor, ceea ce a determinat economiști citați de The Telegraph să avertizeze că țara se află în pericol de recesiune.

Cererea în scădere a condus la micșorarea sectorului de servicii în luna august, contractându-se pentru prima dată din ianuarie, conform indicelui S&P Global.

Semnale de urmărit: curba de randament inversată

Conform Associated Press, economiștii americani monitorizează modificările dobânzilor cheie ale Fed și randamentele obținute pe bursele de valori pentru un semnal de recesiune cunoscut sub numele de "curbă de randament inversată".

Termenul de curbă a randamentului se referă de obicei la relația dintre rata dobânzilor aferente titlurilor de stat, atât cele pe termen scurt cat si cele pe termen lung, emise de o țară, având în vedere faptul că o astfel de investiție nu presupune niciun risc. Fenomenul de curbă de randament inversată are loc atunci când ratele dobânzilor pe termen scurt devin mai mari decât cele pe termen lung, aflându-se în contradicție cu corelația timp – randament care spune ca dobânda crește pe măsură ce orizontul investițional este mai mare, arată financialmarket.ro.

Acest lucru este neobișnuit. În mod normal, titlurile pe termen lung plătesc investitorilor randamente mai mari în schimbul blocării banilor pe o perioadă mai lungă.

Curbele de randament inversat în general înseamnă că investitorii prevăd o recesiune care va forța banca centrală a unei țări să reducă ratele dobânzilor. Curbele inverse preced adesea recesiunile. Cu toate acestea, poate dura 18 până la 24 de luni pentru ca o recesiune să apară după ce curbura randamentului devine inversată.

Fenomenul s-a petrecut deja în Statele Unite în perioada lunii iunie 2023, conform unei analize Financial Times, titrate de Ziarul Financiar. Ratele mai mari ale dobânzilor fac mai costisitoare împrumuturile pentru companii şi persoane fizice, în timp ce o curbă a randamentului inversată poate rezulta în scăderea activităţii de creditare.

La zi, conform indicilor calculați de agenția globală de rating S&P, țări precum Germania, Danemarca, Țările de Jos, Elveția, Franța, Suedia sau Statele Unite sunt marcate ca având o curbă de randament inversat.

Mai mult, investitorii folosesc ratingurile de credit ca indicatori pentru a determina fiabilitatea unor împrumuturi guvernamentale noi. În urmă cu trei săptămâni, agenția de rating Fitch a retrogradat Statele Unite de la un rating AAA la AA+, ca urmare a preocupărilor legate de starea finanțelor țării și a împovărării sale cu datorii. Fitch a declarat la momentul respectiv că a observat o "deteriorare constantă" în guvernare în ultimii 20 de ani, acest moment fiind văzut de mulți economiști ca o bilă neagră în evaluarea recesiunii americane

Vezi unde se situează România: Inflație ridicată, PIB stagnant, dar mai departe de recesiune față de alte state europene

În standardul S&P expus mai sus, România se află în categoria B-BBB, ceea ce presupune faptul că țara noastră se află într-o situație ridicată de vulnerabilitate financiară când vine vorba de datoriile sale, dar este totuși capabilă să suporte greutatea condițiilor economice în care se află. În martie anul acesta, România a trecut la o situație ”stabilă”, conform agenției Fitch, cu un calificativ de tipul BBB.

Cu toate că se află într-o situație delicată când vine vorba de volumul datoriei externe, a ratei inflației și a deficitului bugetar, S&P situează țara noastră în categoria celor cu o curbă de randament minim inversată, ceea ce înseamnă că suntem într-o situație mult mai acceptabilă decât multe state europene când vine vorba de acest parametru indicator al unei posibile recesiuni. Vulnerabilitatea României, conform analizei S&P, se referă la perspectivele pe o perioadă de 1-2 ani.

Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistica (INS) și citate de Manager.ro cu privire la economia românească indică o creștere extrem de modestă, atât de la un trimestru la altul, cât și de la un an la altul. Dinamica anuală a PIB-ului se află la un nivel relativ scăzut, dar o creștere înseamnă totodată că riscul unei recesiuni iminente este mai mic.

Inflația ridicată, puterea de cumpărare scăzută, alături de măsurile agresive promise de guvern pentru echilibrarea decalajelor macroeconomice ale țării în ochii Comisiei Europene se traduc printr-o perioadă foarte dificilă pentru economie și populație în prezent.

Perioadele de recesiune economică, pe de altă parte, vin însoțite de o reducere și mai drastică a oportunităților de creștere economică pe termen scurt, falimente ale întreprinderilor, salarii mai mici și mai puține locuri de muncă. România pare să fi reușit să se mențină în afara riscului imediat, comparativ cu celelalte țări europene, însă indicatorii economici ne situează într-o zonă de vulnerabilitate ridicată.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...