Femeile din România sunt plătite aproape la fel ca bărbații. Problemele reale cu care se confruntă pe piața muncii

Femeile cumulează 51,1% din totalul populației din România și, conform ultimelor date Eurostat, trăiesc în medie 76.6 ani, cu aproape trei ani mai puțin decât media din 2019. Spre deosebire de problemele acuzate la nivel European și dincolo de ocean în privința discriminării de gen pe piața muncii, româncele se bucură de cea mai mică diferență față de remunerația primită de bărbați, și anume 3,6%. Țara noastră însă nu a rezolvat problemele globale cu privire la discriminarea de gen judecând după această statistică.

Reprezentativitatea femeilor în mediile profesionale este foarte scăzută și rata de ocupare pe piața muncii a femeilor cu vârste între 25 și 54 de ani este printre cele mai mici din UE. Femeile însele tind mai degrabă să încline pentru un bărbat într-o funcție de leadership și accesul lor în mediul politic sau în funcții de conducere ale companiilor listate la bursă este unui foarte sinuos. Deși istoric, prin trecutul comunist al țării noastre, rolul femeii în câmpul muncii este unul acceptat și integrat în mentalul colectiv, statisticile nu descriu complet realitățile din teren.

Când vine vorba de discriminarea de gen în mediul profesional, România este un caz paradoxal, alături de alte țări din Europa de Est care au trecut în anii 1990 de la comunism la capitalism și economie de piață.

Date publicate la începutul săptămânii de Eurostat arată că România stă cel mai bine în Europa la nivelul diferenței medii de remunerație între bărbați și femei, cu o valoare de 3.6% (după Luxemburg, unde femeile câștigă în medie mai mult decât bărbații). Pentru context, în Estonia, femeile sunt plătite în media cu 20.5% mai puțin decât bărbații.

Cu toate acestea, date recente citate de RFI arată că în țara noastră rata de ocupare a femeilor cu vârste între 25 și 54 de ani este printre cele mai mici din UE, situându-se la 67% față de aproape 75%, media europeană. Pentru femeile cu copii, diferențele între ratele de ocupare a unui loc de muncă sunt și mai mari – 62,5%, în România, față de 72,4%, media UE. Comparativ, în Ungaria, rata este de 83,4%, în Polonia de 75%, în Slovacia de 79,4%, în Bulgaria de 76,7%. Rate mai mici de ocupare față de România au doar Grecia – 61% și Italia – 60%.

Prin contrast, în urmă cu 17 ani, în 2006, rata de ocupare a femeilor cu copii era de 68%, în România, față de 71%, media europeană, iar a celor fără copii, de 70%. Datele statistice furnizate de Eurostat mai arată că după criza din 2008 și până în 2020, România a reușit să crească rata de ocupare a femeilor, dar doar a celor fără copii. Mai mult decât în restul țărilor UE, în timpul celor doi ani de pandemie 2020 – 2021, în România, rata de ocupare a femeilor a scăzut drastic. Astfel, în 2019, rata de ocupare a femeilor fără copii ajunsese la 77%, (69% la cele cu copii), în timp ce la finalul lui 2021, rata a scăzut la cele fără copii la 73% și la 63% la cele cu copii, potrivit Eurostat.

Totodată, statistica a mai indicat și faptul că, în timp ce în UE proporția femeilor inactive pe motiv că au de îngrijit un membru al familiei cu dizabilități, copii sau alte obligații familiale a scăzut între 2011 și 2020, în România, procentul este în creștere.

Miruna Pantel, expertă egalitate de gen la Centrul FILIA, a explicat în martie 2023 pentru RFI care ar putea fi o posibilă explicație pentru acest fenomen: "Sunt mai multe explicații, dar in primul rând trebuie să ne gândim la rolurile tradiționale de gen, care din păcate sunt încă valabile în România și datele existente ne arată că 51% dintre români consideră ca femeia este stăpâna casei, 70% consideră că bărbatul este capul familiei. Doar 50% consideră că bărbații pot crește (n.r. copii) la fel de bine precum femeile. Aceste stereotipuri se reflectă și în deciziile luate privind intrarea pe piața muncii sau reîntoarcerea pe piața muncii odată cu apariția copilului. Și faptul că femeile sunt cele văzute ca fiind principalele responsabile de îngrijire afectează accesul și decizia de a intra pe piața muncii".

Femeile din România, în poziții de conducere: micile paradoxuri din leadership

Din punct de vedere statistic, discriminarea de gen nu ar trebui să fie percepută ca o problemă reală în România, cel puțin dacă privim rezultatele unui studiu realizat de Daedalus Online în martie 2023, care arată că în România nu există prejudecăți de gen atunci când vorbim de leadership. Percepția generală este că o femeie într-o funcție de conducere poate avea aceleași realizări ca un bărbat. Întrebați ce ar alege între un superior direct, femeie sau bărbat, 59% din români au declarat că le este indiferent, 22% ar alege un bărbat și 15%, o femeie.

Paradoxul în percepția cifrelor, așa cum arată studiul citat de Știrile Pro TV, este faptul că femeile preferă mai degrabă un șef bărbat, când vine vorba de funcții importante, cum ar fi cea de președinte.

Motivele pentru alegerea femeilor în funcții importante, dincolo de competență, sunt mai ales empatia, responsabilitatea, creativitatea și înțelegerea. Pe de altă parte, bărbații sunt aleși pentru autoritate, rațiune sau imparțialitate. Realizatorii studiului arată că în comparație cu mediul de afaceri privat, unde femeile ocupă funcții de conducere, în mediul politic sau în instituțiile de stat, ele au acces mai greu și nu sunt înregistrate progrese semnificative.

Silvia Luican, sociolog, a declarat următoarele pentru sursa citată: „La nivel declarativ, oamenii spun că au încredere în femei în afaceri, conducere, mai ales în rândul tinerilor, al celor cu venituri ridicate, și al educației superioare. Vedem la polul opus o încredere scăzută în rândul populației peste 55 de ani și a celor cu studii medii”.

Lipsa oportunităților ne trage în jos

România se află pe locul 88 la capitolul oportunităților pentru femei într-un clasament mondial realizat anul acesta de World Economic Forum, în timp ce Republica Moldova este pe locul 19. Țările au fost evaluate pe baza a patru criterii: oportunități și participare economică; gradul de instruire; sănătate și supraviețuire; și puterea politică.

Clasamentul include 146 de state măsurate, noi poziționându-ne după Etiopia (75), Kenia (77), Uganda (78), Mongolia (80), Kîrgîstan (84), Zambia (85), Bosnia (86) și Indonezia (87).

Republica Moldova se află pe locul 19. Acolo, potrivit playtech.ro, femeile au avut acces în ultimii ani la cele mai înalte funcții din stat. Alte țări din apropiere ocupă poziții bune în top, datorită faptului că femeile au aproape aceleași oportunități ca bărbații sau chiar mai bune.

La gradul de instruire, România se află pe locul 36 în clasament, acest lucru indicând faptul că încă există decalaje în ceea ce privește accesul la educație, cu toate că, în general, la educația generală femeile și bărbații au acces egal.

Criteriul ”puterea politică” măsoară diferența dintre numărul femeilor și cel al bărbaților în funcții de decizie la vârful statului. De exemplu, întrucât anul trecut guvernul român a avut o singură femeie cu rang de ministru, țara a fost depunctată. În plus, numărul femeilor din Parlament se menține printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, deși există un proiect de lege care ar obliga partidele ca la alegeri să acorde femeilor 30% din locurile din Camera Deputaților și Senat.

Virginia Oțel, co-președinta Professional Women’s Network, a acordat un interviu pentru Deutsche Welle, semnalând faptul că participarea femeilor la conducerea societății în general și la conducerea societăților comerciale, în special, ar duce la mai multă bunăstare. ” Există chiar studii care demonstrează că o mai mare participare a femeilor în antreprenoriat sau în funcțiile executive ale unor companii și în consiliile de administrație ale acestora duc la o creștere economică. Au fost de asemenea studii făcute de McKinsey & Company, Catalyst și Boston Consulting Group care au demonstrat că o participare mai mare a femeilor în consiliile de administrație ale firmelor are un efect evident asupra profitabilității. Indicatorii financiari pentru companiile care au decis să aibă o reprezentare mai mare a femeilor in consilii de administrație sau supraveghere sunt mult mai mari în aceeași industrie față de firmele care nu au femei.”

Întrebată care ar fi prioritățile cu privire la sprijinul femeilor din România angrenate în domeniile antreprenorial, financiar, economic, aceasta a explicat că e nevoie de un pachet de măsuri prin care să se încurajeze antreprenoriatul feminin și de un proiect mai consistent legat de integrarea femeilor în piața muncii, considerând că șomajul în rândul femeilor sau neparticiparea lor activă pe piața muncii sunt mai mari decât în rândul bărbaților.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...