Cum se va reflecta îmbătrânirea populației asupra sistemului românesc de pensii. Situația ar putea atinge masa critică în 2060

Din punct de vedere demografic, populația rezidentă a României s-a redus cu circa 4 milioane de locuitori în perioada 1989-2022, ajungând în ianuarie 2022 la 19 milioane.

Potrivit unor analize realizate de Institutul Național de Statistică (INS), Eurostat, Banca Mondială și Organizația Națiunilor Unite (ONU), până în anul 2050, populația României este estimată să se reducă cu încă aproximativ 3,3 milioane de locuitori, ajungând la 15,1 milioane. Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice estimează că în condițiile sporului natural negativ, al îmbătrânirii susținute a populației și incertitudinii viitoare, sistemul românesc de pensii va fi atât de tensionat în anul 2060 încât indicele de îmbătrânire va fi de 231 vârstnici la 100 tineri. Comisia Europeană trage un semnal de alarmă și cu privire la consecințele acestui fenomen asupra economiei, anunțând efecte semnificative care se vor vedea din ce în ce mai pronunțat în următoarele două decenii.

Fenomenul de îmbătrânire a populației

Conform datelor ONU citate de Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice (CNOPPV), la nivel mondial, ponderea persoanelor de 60 de ani și peste, în total, a crescut mai rapid decât ponderea oricărui alt segment de vârstă. În anii 2025, respectiv 2050, numărul vârstnicilor va ajunge la 1,2 miliarde, respectiv 2 miliarde, cu 241%, respectiv 462,8% mai mult decât în 1975, ajungând la o pondere de 15,1%, respectiv 21,7% în totalul populației, față de 8,6% în 1975.

Dacă la începutul secolului al XIX-lea populația Europei reprezenta 15,0% din populația planetei, până în 2050 va reprezenta numai 5,0%, datorită creșterii populației în alte regiuni ale lumii și scăderii populației în Europa.

Îmbătrânirea populației este o tendință pe termen lung care a început cu câteva decenii în urmă în Europa. Această tendință este vizibilă la nivelul transformărilor structurii de vârstă a populației și se reflectă într-o pondere în creștere a persoanelor în vârstă, cuplată cu o pondere în scădere a persoanelor în vârstă de muncă, raportată la populația totală.

În încercarea de a analiza tendințele viitoare ale îmbătrânirii populației, cele mai recente proiecții privind populația, elaborate de Eurostat au acoperit perioada 2015-2080. În cadrul EUROPOP2015, se anticipează că populația UE va înregistra o creștere până la valoarea maximă de 528,6 milioane în jurul anului 2050, urmând ca apoi până în 2080 să descrească treptat până la 518,8 milioane.

Îmbătrânirea populației în România și sporul natural negativ

Conform ultimelor date INS făcute publice în august 2023, sporul natural s-a menţinut negativ (-10355) în luna ianuarie 2023, numărul persoanelor decedate fiind de 1,7 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

Analiza CNOPPV privind efectele declinului demografic asupra sistemului public de pensii din România descrie trei scenarii diferite de evoluție a gradului de presiune asupra populației și sistemului de susținere socială a vârstnicilor.

Conform specialiștilor, Varianta constantă reprezintă o „variantă reper” cu rol de a compara rezultatele obținute prin menținerea valorilor fertilității, speranței de viață și migrației nete începând din anul 2015 înregistrate în cadrul fiecărui județ. În varianta constantă, România ar urma să ajungă în anul 2060 la 11,0 milioane locuitori. În varianta optimistă, pentru anul 2060, rezultatul proiectării la nivel național este de 16,3 milioane locuitori, iar în varianta pesimistă de 12,5 milioane locuitori, Varianta medie reprezintă varianta cea mai plauzibilă asupra evoluției populației pe baza căreia România ar urma să aibă în anul 2060, o populație rezidentă de 13,8 milioane locuitori. În varianta intermediară populația rezidentă este estimată, în anul 2060 la 15,4 milioane locuitori.

În varianta medie populația rezidentă adultă din România va fi de aproape 8 milioane de persoane în 2060 (cu aproape 4 milioane mai puține decât în 2018), iar ponderea va scădea de la 68,02% (2018) la 57,46% (2060). În viitor, procesul de îmbătrânire demografică va continua însă cu intensități diferite la nivel teritorial, susțin specialiștii.

Pentru populația rezidentă în vârstă de 65 de ani și peste este anticipată o creștere numerică continuă. Ponderea populației rezidente vârstnice în total populație rezidentă va crește în perioada 2018-2060, în varianta medie, de la 20,29% la 29,68%, iar ponderea tinerilor va crește mult prea puțin de la 11,69% la 12,87%, ceea ce va duce la accentuarea gradului de îmbătrânire demografică a populației României. Dacă în anul 2018, indicele de îmbătrânire la nivelul țării a fost de 110,7 vârstnici la 100 tineri, în perspectiva anului 2060 indicele de îmbătrânire va fi de 231 vârstnici la 100 tineri.

Presiunile asupra sistemului public de pensii

În prezent, sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 263/2010 și anumite prevederi ale Legii nr. 127/2019 (specificate în OUG nr.8/2021), a cărei intrare în vigoare a fost amânată pentru luna septembrie 2023.

Cel mai pesimist scenariu arată o reducere până la 13,3 milioane de locuitori până în 2050, potrivit unei cercetări realizate de BERD în anul 2008. Între timp însă, recensămintele din 2011 și 2022 au relevat rezultate neașteptat de negative, în sensul în care populația s-a redus mult mai rapid decât era anterior estimat, iar îmbătrânirea populației s-a produs de asemenea mai rapid față de așteptările specialiștilor.

Analiza situației socio-demografice din România scoate în evidență că efectele negative privind sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii, cauzate de îmbătrânirea populației, sunt determinate de trei factori importanți, și anume: creșterea speranței de viață a populației, scăderea natalității și, nu în ultimul rând, creșterea migrației.

Faptul că tot mai puțini oameni activi vor trebui să susțină un număr tot mai mare de pensionari va pune o presiune extremă pe finanțele publice ale țării, estimează CNOPPV. Aceste evoluții statistice confirmă că motivele pentru care este necesară o reformă a sistemului de pensii nu doar că au rămas valabile, ci chiar s-au acutizat în ultimii ani.

Problema solidarității intergeneraționale

Conform unei discuții cu jurnaliștii HotNews din iulie 2023, Iuliana Precupețu, Cercetător la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), a declarat că în contextul îmbătrânirii tot mai accentuate a populației și a unei presiuni crescute asupra sistemului de pensii, cântărește puternic și problema solidarității intergeneraționale: ”Actualele cohorte de vârstnici au fost, în cea mai mare parte, avantajate comparativ cu generațiile active de acum: au avut biografii relativ standardizate, marcate de acces relativ ușor la educație, sănătate, locuire, piața forței de muncă. Generațiile mai tinere au avut de întâmpinat pe parcursul vieții provocări mai importante în a-și construi o viață bună, iar biografiile lor au fost marcate de multe schimbări și provocări în relația cu sistemul educational, de sănătate, atunci când au încercat să își rezolve problema locuirii, dar și pe parcursul vieții de muncă.

Cel mai probabil, aceste generații vor fi nevoite să lucreze până la vârste înaintate acolo unde va fi posibil. Schemele de pensionare anticipată, precum și crearea categoriilor speciale de pensionari reprezintă elemente adiționale la problema solidarității deoarece au create condiții privilegiate pentru anumite generații/categorii de profesii.”

Cercetătorul a explicat că politicile actuale pun în legătură piața forței de muncă și sistemul de pensii, încercând să găsească un echilibru între populația care contribuie la bugetul pensiilor și beneficiarii acestuia: ”Preluarea parțială a plății pensiilor de la bugetul de stat nu este sustenabilă și nu poate funcționa decât ca soluție de avarie. Creșterea forței de muncă cu ajutorul migrației este un alt tip de încercare de rezolvare a dezechilibrului pomenit mai sus. Mărirea vârstei de pensionare poate avea în condițiile României un success limitat ce depinde și de oferta de locuri de muncă care ar trebui adaptată necesităților unei astfel de forțe de muncă îmbătrânite.”

Din punct de vedere economic, în contextul în care există o proporție mai mare de salariați în rândul populației, există mai multă concurență pe piața muncii, ceea ce forțează o scădere a puterii de negociere a salariaților și reduce atât salariile, dar și inflația.

O posibilă perspectivă de contrabalansare a scenariilor expuse poate consta în rate mai mari de economisire și investiții în pensii private sau depozite pe termen lung, care ar putea în timp să influențeze ratele dobânzilor la depunere.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...