România, țara cu cei mai mulți șomeri în rândul absolvenților recenți. Școlile cu cea mai scăzută rată de ocupare pe piața muncii

Luni, 14 August 2023, ora 03:42
4491 citiri
România, țara cu cei mai mulți șomeri în rândul absolvenților recenți. Școlile cu cea mai scăzută rată de ocupare pe piața muncii
În UE, rata de ocupare a proaspeților absolvenți din învățământul vocațional de nivel mediu a ajuns la 79,7% în 2022FOTO Pixabay

O treime din absolvenții români de studii medii și superioare rămân șomeri după ieșirea de pe băncile școlii, arată ultimele date Eurostat.

Problema cea mai mare, conform Uniunii Europene, constă în rata de angajare a absolvenților școlilor profesionale și tehnologice, capitol la care România stă cel mai prost dintre toate țările membre. Voci din învățământ, dar și din mediul de afaceri acuză sistemul care descurajează dobândirea unor abilități competente în mediul profesional.

În schimb, liceele tehnologice și școlile de arte și meserii au dezvoltat tot mai mult în ultimii ani programe de învățământ dual, în care practica de specialitate are loc în interiorul firmelor private care se angajează și să integreze apoi absolvenți competenți în câmpul muncii.

În 2022, 82% dintre absolvenții recenți cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani din UE erau angajați, arată un studiu Eurostat publicat pe 10 august. Între 2014 și 2022, rata de ocupare pentru acest grup a crescut cu 7 puncte procentuale, indicând o tendință ascendentă constantă întreruptă doar de pandemia COVID-19.

Cele mai scăzute rate de angajare au fost raportate în Italia (65%), Grecia (66%) și România (70%).

Cele mai mari probleme sunt în învățământul vocațional

Este important de indicat faptul că, în contextul statisticilor și studiilor europene, învățământul vocațional se referă nu (doar) la liceele de arte, așa cum e înțeles în contextul sistemului de educație românesc în care specializările pre-universitare sunt structurate în teoretice, tehnologice și vocaționale. În schimb, învățământul vocațional reprezintă o formă de educație și pregătire concepută să ofere elevilor și studenților abilitățile practice și tehnice specifice domeniului în care doresc să lucreze. Învățământul vocațional poate include programe de formare profesională, școli profesionale sau instituții tehnice care oferă instruire specializată în diverse domenii, cum ar fi tehnică, mecanică, sănătate, HoReCa, design, construcții, agricultură și altele.

În UE, rata de ocupare a proaspeților absolvenți din învățământul vocațional de nivel mediu a ajuns la 79,7% în 2022. Ponderea a fost mai mare pentru bărbați (81,2%) decât pentru femei (77,7%), ceea ce înseamnă o diferență de 3,5 procente între sexe.

În ceea ce privește ratele de ocupare pentru absolvenții recenți ai învățământului vocațional de nivel mediu, există 11 state membre ale UE care au atins deja obiectivul la nivelul UE în 2022. Țările care au atins deja un nivel de cel puțin 82% sunt: Luxemburg, Germania, Țările de Jos, Suedia, Ungaria, Danemarca, Austria, Cehia, Malta, Portugalia și Polonia. Țările cu cele mai mici rate de ocupare au fost România (57,7%), Grecia (59,8%) și Italia (60,7%).

Privind în detaliu statele membre ale UE, cifrele arată că există diferențe între sexe, atât în ceea ce privește magnitudinea, cât și în ceea ce privește sexul cu rata mai mare de ocupare. Din cele 24 de state membre ale UE pentru care există date atât pentru femei, cât și pentru bărbați, în 17 state membre, bărbații au avut o rată mai mare de ocupare decât femeile. Cea mai mare diferență în favoarea absolvenților de sex masculin ai învățământului vocațional de nivel mediu s-a găsit în România (23,6 puncte procentuale), urmată de Cehia și Suedia.

De ce românii care termină o școală profesională nu lucrează și ce măsuri se iau: Învățământul dual

Daniel David, psiholog și rectorul Universității Babeș Bolyai din Cluj, a declarat într-o emisiune Radio România Cultural că facultatea, la nivel de licență, este astăzi ce era liceul pe vremea bunicilor noștri. ”Pur și simplu trebuie să faci mai multă școală la nivel academic. În schimb, la nivel vocațional, specializările încep mai devreme”. Cu toate astea, în general, oamenii vor slujbe mai ușoare, care implică mai puțin efort fizic, chiar dacă sunt mai prost plătite, indică rectorul UBB.

”Atât în învățământul românesc, dar și european și internațional, oamenii și-au dat seama că nu este de ajuns practica de specialitate pentru dobândirea de cunoștințe și au venit cu ideea învățământului dual. Programul este organizat de universitate sau de o școală, alături de companii care desfășoară activități de practică, astfel încât integrarea cu piața muncii este mai puternică și cunoștințele procedurale se învață mai intensiv”, a declarat Daniel David pentru sursa citată.

Per total, în anul şcolar 2021 – 2022 numărul elevilor din liceele tehnologice, adică învăţământul profesional şi dual a ajuns la 30.452, conform datelor furnizate recent de Ziarul Financiar. În interiorul liceelor tehnologice s-au organizat aşa numitele clase de învăţământ dual cu programe mai aplicate şi cu o legătură mai bună cu mediul de business. Până acum 4180 de companii au încheiat contracte cu şcolile pentru formarea profesională prin învăţământul profesional, inclusiv dual.

Ultimele date Eurostat arată că România este în fruntea clasamentului UE după rata tinerilor NEETs, adică cei care nu sunt nici în şcoală, nici integraţi în câmpul muncii, iar şomajul în rândul tinerilor se menţine de peste 20%. În acest context, învăţământul profesional şi cel dual ar putea fi deopotrivă benefice pentru piaţa muncii şi pentru elevi.

„Atâta vreme cât noi nu atragem tineri cu o vocaţie către şcolile profesionale sau nu creăm condiţiile potrivite astfel încât să găsească sens şi plăcerea de a face aceste lucruri, aceştia nu vor ieşi adevăraţi specialişti care să aducă plusvaloare în domeniile în care s-au format. Învăţământul dual este un subiect critic în acest moment şi o oportunitate extraordinară de a vedea în mod concret la ce contribuie munca lor”, a declarat pentru Ziarul Financiar Mihaela Voinea, sustainable development & CSR leader în cadrul unui retailer francez care distribuie produse de bricolaj, materiale de construcție si grădină.

Aceasta a explicat că în România sunt foarte mulţi profesori buni, însă sistemul educaţional nu s-a dezvoltat suficient încât să ofere modalităţi eficiente prin care să faciliteze acest salt educaţional de care avem cu toţii nevoie.

Quarterly Report - evenimentul #1 pentru companii la BVB

România, pe primul loc în UE la creșterea prețurilor. Cum arată datele de la începutul lui 2024
România, pe primul loc în UE la creșterea prețurilor. Cum arată datele de la începutul lui 2024
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna ianuarie până la 3,1%, de la 3,4% în decembrie, arată datele publicate joi, 22 februarie, de Eurostat. În România, rata...
România, cea mai mare inflație din UE în ianuarie. Activitatea Guvernului sau lipsa acesteia sunt printre principalele cauze
România, cea mai mare inflație din UE în ianuarie. Activitatea Guvernului sau lipsa acesteia sunt printre principalele cauze
Rata anuala a inflatiei in Uniunea Europeana a scazut in luna ianuarie pana la 3,1%, de la 3,4% in decembrie, insa in Romania rata anuala a inflatiei a fost de doua ori mai mare decat media din...
#Somaj, #piata muncii, #piata muncii Romania, #Eurostat, #invatamant preuniversitar, #liceu tehnologic , #locuri de munca vacante