Tichetele casnice, noul beneficiu acordat românilor de la 1 ianuarie 2024. În ce condiții vor putea fi acordate

Joi, 26 Octombrie 2023, ora 23:20
7559 citiri
Tichetele casnice, noul beneficiu acordat românilor de la 1 ianuarie 2024. În ce condiții vor putea fi acordate
Tichetele de activități casnice beneficiază de un tratament fiscal favorabil – prestatorii datorează doar impozit pe venit (10%) și contribuția la pensie (25%), ambele cote aplicate la jumătate din valoarea tichetului. FOTO Pexels.com

Din data de 1 ianuarie 2024, cetățenii români vor avea acces la tichete de activități casnice. Aceste tichete, în valoare nominală de 15 lei, sunt destinate pentru activitățile casnice – servicii ocazionale și necalificate prestate de către furnizori casnici în cadrul gospodăriei unei familii sau a unei persoane singure, care va avea titulatura de beneficiar. Proiectul se conformează unei hotărâri pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic, activitate fără un scop comercial și care nu se desfășoară în beneficiul altor terți. Contextul legii are legătură cu eforturile ANAF de a încuraja munca fiscalizată și accesul muncitorilor la beneficii sociale precum asigurări medicale, contribuții la fondul de pensii sau concedii, în condițiile în care aproape munca la negru este estimată la aproape o treime din PIB în 2022.

Cum pot fi folosite tichetele casnice

La achiziţia tichetelor casnice, beneficiarul casnic va suporta doar valoarea nominală a acestora, costul de tipărire şi de distribuire fiind suportat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Serviciile vizate includ curățenie, igienizare, spălarea și călcatul hainelor, servicii de croitorie, prepararea hranei, îngrijirea corporală, hrănirea și supravegherea persoanelor dependente care sunt beneficiarii activității casnice, arată România TV într-un material recent.

Totodată, tichetele vor putea fi întrebuințate și pentru serviciile prestate de persoanele care acționează ca bonă ocazională, în conformitate cu reglementările Legii nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă. În acest context, beneficiarul activității casnice este reprezentantul legal al copilului, care beneficiază de serviciile prestate. Legea subliniază faptul că furnizorul casnic nu poate fi un membru al familiei beneficiarului activității casnice, conform explicațiilor oferite de ANAF.

Cele două părți implicate vor trebui să se înțeleagă cu privire la timpul prestat, volumul de muncă și natura serviciilor implicate în schimb, iar durate zilnică de prestare a serviciilor la domiciliul beneficiarului nu va putea depăși 12 ore, sau 6 ore în cazul furnizorilor de servicii la domiciliu cu vârste între 16 și 18 ani.

Cadrul juridic al proiectului care va intra în vigoare în 2024

Potrivit unui material explicativ redactat de EY anul acesta, una dintre activitățile din România care se desfășoară încă, în mare parte, în zona gri sau chiar “la negru” din punct de vedere al plăților către prestatori, al înregistrării legale și al declarării muncii prestate este cea a serviciilor desfășurate de către persoane particulare în gospodării, precum cele de menaj casnic, prepararea hranei, grădinărit, îngrijirea copiilor și a bătrânilor sau alte activități casnice.

De cele mai multe ori, aceste servicii sunt oferite sporadic, fără o previzibilitate contractuală, plățile dintre beneficiar și prestator efectuându-se în numerar și în afara sistemului de fiscalizare al ANAF.

EY a citat un raport publicat anul trecut de Autoritatea Europeană în domeniul Muncii (European Labour Authority – ELA), realizat pe baza datelor colectate din cele 27 de state membre UE, unde se arată că, din 12,8 milioane de lucrători casnici (Personal and Household Services - PHS), peste jumătate (6,8 milioane) nu erau înregistrați în evidențele autorităților locale de muncă. Altfel spus, muncesc “la negru”.

Deși anvergura fenomenului rămâne greu de evaluat, în lipsa unor estimări oficiale în sectorul muncii nedeclarate, subscriind unui efort la nivelul Uniunii Europene de a aduce aceste activități în legalitate, în România va intra în vigoare, începând de anul viitor, Legea prestatorului casnic (Legea nr. 111/2022) – cadrul legal în baza căruia persoanele fizice pot desfășura activități casnice în schimbul unei remunerații acordate sub formă de tichete de activități casnice. Între prestator și beneficiar se stabilește un raport juridic prin acordul de voință al părților, fără a avea o formă scrisă, în vederea prestării activităților casnice.

Avantajele pentru prestatorii casnici, conform legii care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024

Tichetele de activități casnice beneficiază de un tratament fiscal favorabil – prestatorii datorează doar impozit pe venit (10%) și contribuția la pensie (25%), ambele cote aplicate la jumătate din valoarea tichetului.

Astfel, bonele, persoanele angajate ca să presteze servicii de menaj, îngrijirea bătrânilor sau activități de grădinărit devin asigurați la sistemul de pensii, precum și la sistemul de sănătate având dreptul la pachetul de servicii medicale de bază (chiar dacă nu plătesc și contribuția la sănătate) în anumite condiții.

Totodată, prestatorii casnici pot beneficia de indemnizația de șomaj, întrucât potrivit legii, aceste persoane nu sunt asimilate unora ce realizează venituri.

Beneficiarii care vor cumpăra și folosi, într-un an, cel puțin 600 de tichete de activități casnice, vor primi de la stat, încă 75 de tichete, gratuite, ca stimulent şi vor putea fi folosite în anul următor.

Proiectul este gândit astfel încât angajatorii să poată acorda salariaților proprii sub formă de primă sau bonus, în afară de salariul de bază stabilit, tichetele, suportând valoarea acestora. Pentru aceste beneficii, salariații vor suporta doar impozit pe venit, nu și contribuții sociale. Angajatorii care au cumpărat și acordat într-un an cel puțin 600 de tichete pentru același angajat, pot beneficia gratuit de 50 de tichete în anul următor, pentru fiecare angajat pentru care au cumpărat și acordat minimul de tichete.

Cum funcționează sistemele similare în alte state UE

În Franța a fost introdusă în legislație (din anul 2006) o schemă de vouchere – “Chèque emploi service universel (CESU)” – pentru a facilita accesul la servicii casnice, arată EY. Această schemă a simplificat procedurile necesare pentru a transforma munca nedeclarată în muncă declarată și pentru a crea noi locuri de muncă.

În Belgia a fost reglementat un sistem pe bază de vouchere încă din 2001, beneficiarul serviciilor casnice achiziționând un anumit număr de vouchere de la o companie emitentă și oferind unui prestator un voucher pentru fiecare oră lucrată, iar Austria utilizând o schemă de vouchere – “Dienstleistungsschecks” – cu scopul de a reduce munca nereglementată și de a îmbunătăți protecția socială a lucrătorilor casnici.

În general, alte țări din Uniunea Europeană au adoptat diverse măsuri, precum voucherele, pentru simplificarea procesului de conformare pentru furnizorii și beneficiarii serviciilor casnice. Aceste măsuri includ facilități fiscale, stimulente și proceduri administrative simple pentru formalizarea locurilor de muncă din acest sector socio-economic.

Problema economiei la negru din România

Inițiativa legislativă reflectă eforturile României și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală de a reduce gradul ridicat de muncă nedeclarată și nefiscalizată, în special în contextul în care demersul este inclus pe lista de ținte ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Oficial, conform celui mai recent studiu în care a fost analizat acest fenomen „Invizibilii”, în România există peste 500.000 de oameni care muncesc la negru. Unul din cinci români declară că știe pe cineva care muncește la negru, spun datele din același studiu.

Persoanele care lucrează în aceste condiții o fac fără forme legale, fără a beneficia de asigurare medicală, consultări medicale regulate și fără perspectiva unei pensii adecvate. Fie că nu dispun de alte surse de venit sau își completează veniturile obținute din alte activități prin munca nedeclarată sau implicarea în economia informală, românii care lucrează la negru formează o economie informală estimată la 29% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării în 2022, o problemă care a crescut cu peste 10% față de situația din 2017.

Noi complicații în sistemul RO e-Transport: ”Stați să vedeți când încep amenzile și procesele”
Noi complicații în sistemul RO e-Transport: ”Stați să vedeți când încep amenzile și procesele”
Autoritatea Națională de Administrare Fiscală a anunțat că vrea extinderea listei de bunuri cu risc fiscal ridicat monitorizate prin sistemul RO e-Transport și a publicat miercuri, 17...
Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca
Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca
Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...
#tichete casnice, #vouchere sociale, #ANAF, #ANAF evaziune fiscala, #munca la negru, #fiscalitate, #fiscalitate romania , #locuri de munca