Neimplicate in euro, bancile suedeze au stiut sa fenteze marea criza

Bancile din Suedia au traversat propria criza financiara la inceputul anilor '90 si au depasit-o cu bine, prin masuri economice dispuse de Guvern, in timp ce restul Occidentului nu resimtea inca degringolada care urma sa apara.

Datorita acestei situatii, au ramas profitabile chiar si in perioada declinului din 2008-2009, pornit din America, extins in Europa si ajuns pe multe meridiane ale globului, comenteaza La Tribune.

O tara se lupta singura cu criza

Suedia, lovita de propria criza in anii 1991 si 1992, avea avantajul ca fierbea in suc propriu, ceea ce permitea Guvernului sa adopte masuri specifice propriilor interese, fara ajutoare, sprijin si sugestii din exterior.

In fond, criza isi avea originile in interiorul tarii. Au declansat-o creditele fara acoperire, oferite de banci, indeosebi pentru domeniul imobiliar, care cunostea in acea vreme un succes infloritor. Nimeni nu observa atunci ca Suedia era un mic laborator, unde se experimenta in vitro un mare tsunami economico-financiar.

Cand s-a constatat insa ca bancile raman descoperite, Guvernul a aplicat asa numita "solutie de la Stockholm", o nationalizare a circa 25% din activele bancare, la costuri cat 4% din PIB, cu dobanzi subunitare.

Nu erau motive reale de alarma, intrucat statul oferea garantii pentru datoriile si depozitele din 114 banci. Astfel creantele erau protejate, iar posesorii de conturi simteau ca, in ciuda crizei financiare declansate, banii lor sunt in siguranta chiar daca nu produc dobanzi atragatoare.

Banci mereu profitabile

In acest context, criza europeana din 2008-2009, cu consecintele ei ulterioare, n-a lovit sistemul financiar suedez asa cum s-a manifestat in alte tari europene. La izbucnirea crizei, in Suedia functiona deja un program de garantii publice, care insa n-a ajuns vreodata sa depaseasca 10 miliarde de euro.

S-au operat si injectii de capital, acolo unde a fost nevoie, dar valoarea lor n-a produs socuri. "Nordea", una dintre bancile mari din tara, care a solicitat acest ajutor, s-a echilibrat rapid cu numai 560 milioane de euro.

Chiar si in cel mai greu an al recesiunii europene, 2009, bancile suedeze au ramas per total eficiente, inregistrand profituri globale la nivel de 3,7 miliarde euro.

Imprumuturile imobiliare sunt si acum o componenta principala a operatiunilor bancare suedeze cu probleme, fara sa fie insa preponderente.

Spre deosebire de alte tari europene, restituirea imprumuturilor se produce in ritmuri aproape normale, in conditiile cand preturile locuintelor au crescut an de an in ultimele doua decenii si n-au scazut nici macar in perioada acuta a crizei, ca in alte tari.

Clientii sunt ajutati, ca sa poata ajuta bancile

Un aspect important in stapanirea crizei este faptul ca legislatia suedeza asigura suficiente ajutoare sociale celor aflati in somaj, pentru ca ei sa poata ramane solvabili, in anumite conditii.

Fireste, aceasta masura guvernamentala vine in sprijinul somerilor, dar le este utila si bancilor, al caror exercitiu financiar ar fi grav afectat prin insolventa debitorilor.

Unele comentarii speculative au facut adesea legatura intre modul cum Suedia si-a controlat singura criza si faptul ca aceasta tara dispune de un sistem monetar propriu, neaderat la moneda comunitara.

Este greu sa judecam in ce masura asemenea aprecieri sunt corecte sub aspect economic, dar nu putem pune la indoiala ca buna administrare a propriului sistem financiar s-a dovedit in Suedia mai functionala decat operarea intr-un cadru monetar centralizat, rigid si greu de controlat.

Poate este cazul de retinut si faptul ca sistemul bancar suedez nu este la fel de faramitat ca cel din sudul Europei. Marile institutii bancare, ca Swedbank, Handelsbanken, Nordea si SEB concentreaza aproximativ 70% din depozite si 86% din active.

Toate bancile suedeze au active care insumeaza 550% din PIB, operand indeosebi pe piata interna. Pe piata externa, insa, actioneaza doar patru banci principale, acoperind cu preponderenta tarile baltice si scandinave.

In prezent, prosperitatea bancilor suedeze este in mod paradoxal asigurata de stabilitata pietei imobiliare si de siguranta obligatiilor ipotecare, adica exact de acei parametri care au afectat grav si mai afecteaza inca sistemul bancar din majoritatea tarilor europene.

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...

Eveniment exploziv, o monedă a devenit cea mai puternică din lume: A crescut cu 25% față de dolarul american

Crizele multiple anunțate de către Nouriel Roubini, cunoscutul economist din Statele Unite, au lovit lumea după ce războaiele din Ucraina și Israel, precum și blocarea traficului maritim din...