Senior editor
Articole: 3127
Comentarii: 25535
Publica din: 01.02.2010
Tara/Oras: Bucuresti
Profesie: Inginer
Am scris si am publicat, ca amator, din anul 1945 – si amator am ramas o viata de om.
Poate datorita domeniului pe care mi l-am ales – umorul – eram mai cautat si mai solicitat decat multi profesionisti. In mod automat, cand esti cautat si solicitat, devii si fecund. Am devenit. Apaream chiar si de 2-3 ori intr-o zi, in publicatii diferite.
Pretind ca am avut succes in presa. Dar am avut succes si in profesia de baza, cea de inginer. Am ajuns rapid sef de serviciu. Dosarul nu-mi permitea mai mult, dar nici nu-mi doream. Imi doream sa ies la pensie, sa scriu si sa public. Dar, vai, generatiile s-au schimbat, prietenii s-au imputinat, colegii au plecat in alte tari si, foarte multi, chiar in alta lume.
Sunt bucuros, totusi, ca am invatat tastatura, ca mi-am facut un blog, chiar doua bloguri. In plus, am descoperit “Ziare.com”. De ce sa nu fiu sincer? Poate este o sansa. Ultima.
Am studiat la Colegiul National "Sfantul Sava", apoi la Politehnica din Bucuresti si la Institutul de Petrol si Gaze, obtinand diploma de inginer.
Arta scrisului am invatat-o in redactie, indrumat de cel care a fost scriitorul Tudor Musatescu.
Acest om deosebit a avut incredere in mine, reusind sa transforme un profesionist al tehnicii intr-un pasionat al scrisului. Dar prezenta mea ca angajat in redactie nu a prea fost dorita in acele timpuri si am ramas un simplu, dar fecund, colaborator extern.
Pentru cele scrise, am fost rasplatit cu doua premii in strainatate. In tara, nu.
In perioada studentiei, am facut parte din redactia "Romania Libera" si, apoi, a revistei "Urzica".
Ca inginer, am condus multa vreme serviciul de investitii in Centrala Industriei Sticlei si Ceramicei Fine.
Concomintent, colaboram la numeroase publicatii, numele meu fiind adesea asociat cu revista "Urzica", dar am ajuns cunoscut mai ales prin pagina de umor a ziarului "Informatia Bucurestiului".
Dupa 1990, am continuat sa public in presa si mi s-au reprezentat doua scenarii la postul TV "Antena 1".
In decurs de 65 ani – inainte si dupa 1990 – am publicat circa 3.500 de titluri.
Casatorit, doi copii, patru nepoti. Sotia – inginer.
Inainte de 1990, ma defavorizau rudele plecate in Occident – situatie care blama orice salariat.
Atunci, dosarul meu de cadre era prea deochiat, pentru ca sa pot promova departe, dar – vai – insuficient, pentru ca, acum, sa pot revendica vreo mosie, un castel sau macar un teren viran.
M-au pasionat lectura, matematica si muzica – cea clasica.
Cei fara pasiuni au facut adesea cariere stralucite. Eu, nu.
Concluzie trista : pasiunea e un moft, norocul e totul.
Am traversat vremuri socante, care mi-au marcat viata personala. Rememorez:
Asasinarea a doi prim ministri: Duca si Calinescu.
Cedarea Basarabiei, a Ardealului de Nord, a Cadrilaterului. Am trait pe viu refugiul din Chisinau.
Rebeliunea legionara.
Razboiul.
Bombardamentele.
Navala rusilor si tot ce a mai urmat.
Navala minerilor si tot ce inca nu s-a terminat.