Noile reguli de recalculare a pensiilor în 2024. Calculul prin care afli câte puncte de pensie ai acumulat în anii de muncă

Anul 2024 a adus modificări importante privind pensiile în România, în prim plan aflându-se noua modalitate de calcul a pensiilor, cu accent pe totalul de puncte de pensie acumulate de pensionari.

Din cele două creșteri preconizate, prima indexare în care punctul de pensie crește cu 13,8%, de la 1.785 lei la 2.032 lei a avut loc la 1 ianuarie, ca parte din ajustarea firească la cotele inflației a veniturilor pensionarilor. Cea de-a doua majorare este programată pentru toamnă, când va avea loc o a doua recalculare și, posibil, o înghețare a impozitului pentru pensiile sub 3.000 de lei.

E important de menționat că, pe de o parte, majorarea pensiilor face parte dintr-o lege deja existentă, Legea 282 din 19 octombrie 2023, care a făcut subiectul a multiple amânări până să intre în vigoare după ce s-a aflat în dezbatere o perioadă foarte lungă de timp, și, pe de altă parte, deși necesare pentru bunăstarea cetățenilor, majorările au loc într-un moment în care FMI a oferit avertizări serioase cu privire la decizii populiste de majorare a veniturilor care ar putea duce România și mai aproape de incapacitatea de plată. Cu toate acestea, creșterile preconizate pentru 2024 pentru pensii se vor ridica la un procent de 40%.

Recent, au fost anunțate detaliile de implementare ale noii legi a pensiilor pentru 2024, evidențiind schimbări majore, inclusiv în ceea ce privește calculul pensiilor. Aceste ajustări vor viza doar anumite categorii de pensii și sunt programate să aibă loc după o etapă de recalculare care ar trebui finalizată până la debutul lunii septembrie. Potrivit autorităților, este relativ simplu pentru persoane să determine câte puncte de pensie au acumulat, deoarece „calculul punctajului lunar se bazează pe venitul brut lunar obținut sau, după caz, pe venitul lunar asigurat ce a servit drept bază pentru contribuția de asigurări sociale, raportat la salariul mediu brut pe economie folosit în calculul bugetului de asigurări sociale de stat pentru anul respectiv".

O noutate în calculul pensiilor este includerea orelor suplimentare, premiilor, perioadelor petrecute în armată, facultate sau șomaj. Totalul acestor puncte bonus acumulate va fi multiplicat cu punctul de referință, stabil la 81 de lei.

De asemenea, în premieră, se va lua în considerare și situația mamelor, permițându-le femeilor cu cel puțin un copil să se pensioneze cu șase luni mai devreme. Documentele necesare recalculării pensiilor urmează să fie distribuite celor aproximativ 3.5 milioane de pensionari din țară în luna mai, iar plățile efective vor fi realizate în septembrie.

Termenul limită stabilit pentru recalcularea tuturor pensiilor din România este începutul toamnei. Se speră că această recalculare va contribui exclusiv la creșterea anumitor pensii, fără a reduce valoarea pensiilor care sunt deja la un nivel scăzut. În același timp, autoritățile subliniază că scopul recalculării este de a „elimina inechitățile din sistemul de pensii publice, având în vedere că există pensionari cu stagii de cotizare și venituri similare care primesc pensii de diferite valori".

Cum arată un calcul actualizat al unei pensii în 2024

Ca prim pas în calcularea noii valori ale unei pensii, intră în calcul valoarea punctului de pensie în care se situează în prezent la 2.032 lei.

Simona Bucura-Oprescu, ministra Muncii, a explicat, potrivit ObservatorNews.ro că „pentru fiecare român care a cotizat mai mult de 25 de ani vom avea puncte suplimentare la pensie. Pentru un român care a cotizat mai mult de 25 de ani vom avea 0,5 puncte de pensie pe an, pentru cel care pentru cel care a cotizat peste 30 de ani 0,75, iar pentru cel care a cotizat peste 35 de ani 1 punct pe an.”

Formula actualizată de calcul a pensiei arată că pensia finală se obține prin înmulțirea valorii punctului de referință (VPR) cu totalul punctelor acumulate. Potrivit unor calcule realizate de Antena 3 CNN, în acest context, valoarea punctului de referință este stabilită la 81 de lei.

Totalul punctelor reprezintă suma punctelor de contribuție, a punctelor fixate și a punctelor pentru perioadele considerate asimilate sau necotizate. Mai exact, pentru perioadele necotizate, cum ar fi serviciul militar, perioadele de șomaj sau studiile universitare, se acordă 0,25 puncte pe an.

În ceea ce privește punctele de contribuție, acestea corespund anilor lucrați sau, mai exact, anilor pentru care s-au efectuat contribuții la sistemul de pensii, fiind acordat câte un punct pentru fiecare an de muncă.

Antena 3 CNN a realizat o simulare, conform căreia un pensionar cu o pensie inițială de 1.950 de lei ar putea ajunge la o pensie de 4.000 de lei după ajustare, respectând anumite condiții. Pensionarul menționat a lucrat timp de 54 de ani, din care cinci ani în condiții dificile de muncă. De asemenea, are un total de 38,5 puncte de stabilitate

În total, el acumulează 53,5 puncte de stabilitate, care, înmulțite cu valoarea punctului de referință, rezultă într-o pensie recalculată de 4.333 de lei, conform declarațiilor profesorului Anton Hadăr, liderul Federației Naționale Sindicale Alma Mater, la Antena 3 CNN.

Explicația calculului pentru pensia de 4.333 lei:

• 38,5 puncte de stabilitate + 15 puncte de stabilitate = 53,5 puncte
• 53,5 puncte X 81 VPR = 4.333 de lei

„Lucrurile stau bine pe contributivitate în acest caz, dar pensionarul va câştiga bine la majorare şi din anii de muncă, aşa-zisa zonă de stabilitate. Omul acesta are 45 de ani de muncă. Cei cinci ani de lucru în condiţii grele au fost luaţi în seamă la punctaj. La cele 38,5 puncte de stabilitate, se mai adaugă aproximativ încă 15 puncte de stabilitate, pentru că a lucrat 45 de ani, şi obţinem 53,5 puncte. Acest punctaj înmulţit cu 81, VPR, înseamnă 4.333 de lei, deci se dublează”, a explicat prof. Anton Hadăr.

Ministra Muncii: „Nicio pensie nu va scădea după recalculare”

În septembrie 2024, pensiile vor fi recalculate, după noua formulă din noua lege a pensiilor. Potrivit ministrei Muncii, creșterea poate varia între 1% și 80%, în funcție de punctele contributive, punctele necontributive și cele de stabilitate.

„Vor fi români care vor avea poate o creștere de 1%, vor fi români care vor avea o creștere de 80%, depinde de cele trei elemente esențiale pe baza cărora se va calcula numărul de puncte: punctele contributive, punctele necontributive și punctele de stabilitate”, a explicat ministra, pentru sursa amintită. Fiecare român va avea un punctaj care se va înmulți cu valoarea punctului de referință, care, anul următor, va fi de 81 de lei, și datorită acestui punctaj va avea pensia recalculată. Peste trei milioane de români, pe simulările noastre, vor avea pensii mai mari”, a subliniat ministra Simona Bucura Oprescu, potrivit Evenimentul Zilei.

Potrivit sursei citate, nicio pensie nu va scădea după procedeul de recalculare, chiar și dacă calculele vor rezulta în sume mai mici față de sistemul vechi.

Pensiile sub 3.000 de lei ar putea fi scutite de impozite din septembrie

În cadrul unei solicitări adresate recent Ministerului de Finanțe, Premierul Marcel Ciolacu a cerut evaluarea consecințelor financiare ale exceptării de la impozitare pentru pensiile cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei. „Anticipăm recomandările Ministerului de Finanțe pentru a determina dacă bugetul ne permite, în urma creșterii de 13,8% și a recalculării pensiilor din 1 septembrie, să implementăm această măsură de scutire fiscală până la pragul de 3.000 de lei”, a declarat Marcel Ciolacu, potrivit HotNews.

Într-o intervenție la o ședință de Guvern, premierul a abordat diverse speculații legate de vizita FMI și de situația pensiilor, subliniind că recalcularea pensiilor va avea loc la data stabilită, 1 septembrie, fără alte modificări sau tranșe suplimentare. Menționăm că, în prezent, pensiile sub 2.000 de lei nu sunt impozitate, iar scopul este de a examina viabilitatea extinderii acestei scutiri până la 3.000 de lei.

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a menționat că această potențială măsură fiscală ar afecta peste 1,28 milioane de cetățeni români cu pensii între 2.001 și 3.000 de lei. Surse oficiale guvernamentale au estimat că impactul bugetar al acestei inițiative ar fi în jurul valorii de 2 miliarde de lei anual, potrivit sursei citate.

Ce conține, efectiv, Legea Pensiilor (Legea 282/2023) și ce critici i se aduc

Legea 282 din 19 octombrie 2023 a adus schimbări în domeniul fiscalizării veniturilor din pensii în România, modificând în primul rând articolul 101 din Codul fiscal. Schimbările, intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2024, vizează modul în care se calculează și se reține impozitul pe veniturile din pensii, stabilind cote de impunere diferite în funcție de natura contributivă sau necontributivă a veniturilor pensionarilor.

Conform articolului modificat, plătitorii de venituri din pensii sunt obligați să calculeze lunar impozitul, să-l rețină și să-l plătească la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare. Această reținere constituie un impozit final pe venitul din pensii (Art. 101 – (1)).

Impozitarea se aplică astfel:

• Pentru venitul din pensii bazat pe principiul contributivității, se deduce un plafon neimpozabil de 2000 de lei, aplicându-se o cotă de 10% indiferent de nivelul venitului.
• Veniturile cu componente atât contributive, cât și necontributive, după deducerea plafonului neimpozabil, se impun diferit: partea contributivă la o cotă de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică cote progresive de 10%, 15%, sau 20%, în funcție de nivelul venitului comparativ cu salariul mediu net și brut pe economie.
• Veniturile exclusiv necontributive sunt impozitate progresiv, similar cu partea necontributivă menționată anterior (Art. 101 – (2)).

Pentru veniturile din pensii stabilite pentru perioade anterioare sau sumele actualizate cu indicele de inflație, impozitul se calculează și se reține separat de drepturile lunii curente, fiind considerat impozit final. Această prevedere se aplică și veniturilor determinate de hotărâri judecătorești definitive (Art. 101 – (8)).

În final, legea mai oferă contribuabililor posibilitatea de a direcționa până la 3,5% din impozitul pe venit datorat către entități nonprofit, unități de cult sau pentru acordarea de burse private, conform unor reglementări specific, printre alte prevederi.

Înainte și în momentul intrării acesteia în vigoare, voci din mediul de afaceri și din sindicatele care reprezintă interesele mediului privat au atacat vehement noua lege. Legea sancţionează salariații și celelalte persoane active, singurii beneficiari reali ai acestei legi fiind actualii pensionari, pentru o perioadă scurtă de timp, susţinea Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS) în noiembrie anul trecut.

Printre cele mai frecvente critici aduse Legii pensiilor se numără ridicarea vârstei de pensionare pentru femei, care va creşte eşalonat la 65 de ani până în 2035. Totodată, legea nouă, deşi recunoaşte perioadele necontributive ca fiind asimilate, acestea nu mai sunt cuantificate în stagiul minim de cotizare, excepţie făcând concediul pentru creşterea copilului care este asimilat de lege stagiului contributiv. „Prin această prevedere în fapt Guvernul operează o creştere a stagiului de cotizare minim şi cel complet”, acuza BNS anul trecut.

Totodată, BNS a atras atenţia că în caz de accidente de muncă nu se mai poate primi pensie de invaliditate fără stagiu de cotizare. Accidentele de muncă au acelaşi tratament că accidentele obişnuite, nu se precizează în lege care este stagiul necesar pentru a beneficia de pensie de invaliditate, probabil se vor preciza aceste stagii prin normele de aplicare ale legii. Punctajele acordate pentru stagiul potenţial pentru persoanele pensionate pe caz de invaliditate se reduc semnificativ – pentru grupa 1 de la 0,7 la 0,25, pentru grupa 2 de la 0,55 la 0,2 şi la grupa 3 de la 0.35 la 0.1.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...