Diferențele între criza din 2008 si situația economică actuală. ”Efectele sunt percepute de o pătură şi mai largă a societăţii”

Luni, 29 August 2022, ora 22:32
12395 citiri
Diferențele între criza din 2008 si situația economică actuală. ”Efectele sunt percepute de o pătură şi mai largă a societăţii”
Mulțime de oameni FOTO Hepta

Crizele economice par să aibă un anumit tipar. După o creștere galopantă a unor piețe, acestea se prăbușesc din cauza nesustenabilității, luând cu ele toate domeniile care aveau legături. Efectele sunt devastatoare pentru o mare parte a populației.

Acum pare să fie o criză atipică, potrivit specialiștilor. Și absolut toată lumea trebuie să treacă prin aceast val. Aici nu vorbim doar despre cei cu venituri mici sau cu rate la bănci.

Principalele diferențe dintre criza în care intrăm și cea din 2008 explicate de un expert

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat într-un interviu acordat Ziare.com de ce recesiune în care ne pregătim să intrăm este diferită de ceea ce știam până acum.

”Spre deosebire de criza precedentă, de acum un deceniu, criza actuala este una a puterii de cumpărare.

Dacă precedentă criză a pornit din zona financiară, acum vine din zona energiei, iar efectele sunt percepute de o pătură şi mai largă a societăţii.

La precedenta, pricipalii afectaţi au fost cei cu credite, acum, din păcate, inflaţia şi efectele sale afectează pe toată lumea, prin preţurile utilităţilor, serviciilor, alimentelor etc”, a explicat Adrian Negrescu.

Mai mult, criza financiară de acum vine după doi ani în care economia lumii a fost zguduită de pandemia de COVID-19, iar multe state au tipărit bani pentru a face față provocărilor, creând astfel condiții propice inflației.

”Din păcate, economia este ca un bolnav care trebuie să treacă prin boală, adică prin recesiune, pentru a se însănătoşi cu adevărat, de a scăpa de virusul inflaţiei, de efectul terapiei de şoc economic din perioada COVID, de citostaticele financiare (tipărirea de bani) din anii pandemiei”, a mai explicat expertul.

În ce stadiu se află acum noua criză și cum ”ne pregătim de impact”. ”În 2023 presiunea pe venituri va fi foarte mare”

Specialiștii spun că nu mai putem evita această criză financiară pentru că practic ne mai desparte foarte puțin de ”impact”. Însă putem face tot posibilul să ne asigurăm că îi vom ”supraviețui” financiar.

Situația este cu atât mai gravă cu cât puterile economice ale lumii au început deja să dea semne că au mari probleme.

”SUA experimentează deja recesiunea tehnică, Europa nu se simte nici ea deloc bine, China este deja în perfuzii economice, iar războiul din Ucraina, cu Rusia în prim plan, vine să completeze tabloul unei crize pe care nu o vom putea evita.

Ce putem face este să luăm măsuri pentru a tempera efectele sale negative, să atragem banii europeni, să inființăm locuri de muncă, să susținem mediul privat prin măsuri inteligente care să preîntâmpine efectele negative ale recesiunii.

Ar trebui fiecare să ne pregătim de impactul recesiunii, să ne evaluăm corect veniturile, să ne punem bani depoarte dacă avem de unde, să ne limităm cheltuielile la lucrurile care cu adevărat contează.

Să ne asigurăm că suntem indispensabili la locul de muncă, poate să ne găsim un job mai bun.

Să ne asigurăm că nu intrăm în criză cu datorii, altfel spus să încercăm să le plătim, dacă avem cum, pentru că presiunea pe venituri, în 2023, va fi una foarte mare.

Chiar dacă aceste sfaturi par ridicole, că toată lumea le știe, se pune problema câți le conștientizează și câți acționează în perspectivă, câți își pregătesc situația financiară pentru iarna care vine, pentru anul viitor”, a mai punctat Adrian Negrescu.

Ce s-a întâmplat în criza din 2008

Cauza fundamentală a crizei din 2008 a fost dezumflarea bulei imobiliare începând cu 2007, potrivit Digi 24. Mulți ani până la acest moment, prețurile caselor din SUA crescuseră dramatic, fenomen alimentat de împrumuturile masive ale cumpărătorilor de locuințe și de investițiile băncilor în ipoteci și în titluri de valoare garantate prin ipoteci. Când bula imobiliară s-a spart, băncile și debitorii au avut de suferit.

Până la jumătatea anului 2008, băncile aveau să piardă sute de miliarde de dolari. După luni de pierderi tot mai mari, falimente și blocaje ale piețelor, în final sistemul financiar a clacat. Pe 15 septembrie banca de investiții Lehman Brothers a declarat falimentul și multe alte companii au trebuit să fie salvate de guvern.

Prăbușirea Lehman Brothers a surprins piețele și autoritățile de reglementare, scriu Nicola Gennaioli, Andrei Shleifer în cartea A Crisis of Beliefs: Investor Psychology and Financial Fragility.

Deși guvernul s-a grăbit să salveze alte instituții financiare dintr-o soartă similară după Lehman, nu a putut preveni cea mai profundă recesiune din istoria postbelică.

Se pare însă că marea criză din 2008 a fost perfect predictibilă.

Odată cu falimentul Lehman Brothers, care avea active în valoare de aproape 640 de miliarde de dolari, valul de panică s-a răspândit rapid pe burse. Primul stat falit a fost Islanda, care a capotat chiar în toamna anului 2008, din cauza problemelor bancare, iar din 2009 s-a declanşat tragedia greacă, scrie adevarul.ro.

Economistul Nicolae Ţăran a explicat într-un interviu pentru sursa menționată a explicat ce a dus la falimentul băncilor.

„Criza din 2008 a fost predictibilă. S-a datorat faptului că sistemul bancar s-a blocat, pur şi simplu. În sectorul imobiliar s-au acumulat foarte multe datorii care au devenit nesustenabile, foarte mulţi oameni nu şi-au mai putut plăti ratele pentru creditele imobiliare. Şi atunci, două bănci mari din SUA, din sectorul imobiliar, s-au prăbuşit. Ele au atras ca în cazul efectului domino şi alte falimente. Pierderile din sistemul bancar din acel moment au fost imense. În jur de şapte mii de miliarde de dolari. Evident că această prăbuşire a sistemului financiar a generat lipsa de lichiditate. S-a blocat toată economia. Fără bani economia reală nu poate funcţiona”, a spus Nicolae Ţăran.

Cum a supraviețuit România crizei economice din 2008

În scurt timp, semnele crizei au ajuns și în România. Au scăzut comenzile mai multor uzine și fabrici, iar acestea au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea sau să concedieze mulți angajați.

“În acea perioadă au venit foarte multe investiţii străine, s-au construit foarte multe spaţii de birouri, au venit companii, a fost o privatizare anterioară, atunci în România s-au injectat foarte mult capital.

În momentul în care ne-am blocat, aceste companii străine şi-au retras comenzile, iar noi ne-am trezit cu un şomaj foarte mare şi cu un consum care nu a avut acoperire.

Soluţia atunci a fost să ne împrumutăm din exterior cu 10 miliarde de euro, dar aceşti bani nu au fost folsiţi pentru creşetere economică, ci au intrat în rezerva valutară a BNR şi cu această rezervă valutară cursul de schimb s-a menţinut la limite acceptabile şi atunci capitalul străin a revenit în România”, a mai spus economistul.

Au urmat măsuri de austeritate, s-au tăiat salariile bugetarilor cu 25%, TVA-ul a crescut de la 19% la 24%. Criza a durat doi ani. Iar în 2011 am avut deja o creștere de 2%.

Dar acest lucru s-a întâmplat pentru că în țara noastră au fost pompați bani din Occident. Băncile care acordau credite în România în acea perioadă erau sucursale ale unor bănci străine.

La acel moment și datoria publică era mai mică decât acum. Atunci era de aproximativ 15 miliarde de euro. Acum este de 137,2 miliarde euro, conform unui raport al BNR citat de ZF.ro.

În SUA, pierderile băncilor au fost acoperite prin emisiune monetară, iar acţiunile acestor instituții financiare au fost preluate de FED, Banca Centrală Americană, care ulterior a încercat să le vândă pe piaţă.

Criza economică din anii '30

Marea criză economică a fost perioada crizei lumii capitaliste datorată supraproducției, între anii 1929-1933, caracterizată printr-o scădere dramatică a activității economice mondiale. Primele semne ale crizei s-au manifestat încă din anul 1928, scrie wikipedia.

Criza economică a avut efecte devastatoare, atât în țările puternic industrializate, cât și în cele mai puțin dezvoltate, ale căror economii depindeau în cea mai mare măsură de exporturile de materii prime.

Nivelul comerțului mondial a scăzut rapid, la fel cum au scăzut de altfel și veniturile personale, veniturile bugetare și profitul din afaceri. Orașele din întreaga lume au suferit puternic de pe urma crizei, în special cele care depindeau de industria grea. Activitatea în construcții a fost practic oprită. Zonele rurale au suferit de pe urma scăderii prețurilor mărfurilor agricole cu 40 – 60%.

Mineritul și exploatarea lemnului au avut probabil cea mai dramatică scădere, deoarece cererea scăzuse puternic iar alternativele de reangajare a muncitorilor mineri sau forestieri în alte sectoare erau cele mai reduse.

Marea depresiune economică în diferite țări ale globului s-a încheiat în momente diferite. În majoritatea țărilor au fost concepute programe de refacere și cele mai multe au trecut prin diferite transformări politice, care le-au împins spre extremele dreaptă sau stângă.

Societățile bazate pe democrația liberală au ieșit puternic slăbite din criză și dictatori, precum Adolf Hitler au ajuns la conducerea unora dintre cele mai puternice state și au pregătit condițiile politico-militare pentru declanșarea în 1939 a celui de-al Doilea Război Mondial.

Citește și:
Cum s-a făcut de râs un secretar de stat din Ministerul Turismului la o şedinţă, în Cehia: "Nu ştiu, nu vorbesc foarte bine limba engleză" VIDEO
Cum s-a făcut de râs un secretar de stat din Ministerul Turismului la o şedinţă, în Cehia: "Nu ştiu, nu vorbesc foarte bine limba engleză" VIDEO
Secretarul de stat din Ministerul Turismului, Dimitrie Horaţiu Clepan, a recunoscut public că nu ştie limba engleză. Oficialul a participat la o şedinţă a miniştrilor Turismului, care a...
Coaliția mai are 25 de zile să elimine pensiile speciale până la ratarea jalonului din PNRR. USR: „Este revoltător ca securiștii să primească pensii speciale” VIDEO
Coaliția mai are 25 de zile să elimine pensiile speciale până la ratarea jalonului din PNRR. USR: „Este revoltător ca securiștii să primească pensii speciale” VIDEO
USR a transmis marți, 6 decembrie, că mai sunt 25 de zile până când guvernul trebuie să abroge pensiile speciale, deoarece în caz contrar riscă să rateze un jalon din PNRR. Totodată,...